Demografie

Imagine preview
(8/10 din 7 voturi)

Acest curs prezinta Demografie.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 42 de pagini .

Profesor: Conf. univ. dr. Cornelia Muresan

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Sociologie

Cuprins

Prezentare generală a cursului 4
Obiective generale 4
Tematica abordată 4
Structura suportului de curs şi recomandări 4
Bibliografie generală 5
Forme şi criterii de evaluare 6
Modul 1. Introducere: provocările demografice ale mileniului 3 7
Unitatea 1. Preocupări vechi şi provocări noi privind populaţiile 7
1.1. Problema populaţiei, o problemă “veche” 7
1.2. Începuturile demografiei 7
1.3. Teme de reflecţie 9
1.4. Texte bibliografice 9
Modul 2. Noţiuni fundamentale 10
Unitatea 2. Ce este demografia- 10
2.1. Obiectul demografiei 10
2.2. Demersul metodologic 11
2.3. Termeni şi concepte în demografie 12
2.4. Texte bibliografice 12
2.5. Teme de reflecţie 13
Unitatea 3. Surse de informaţie în demografie 13
3.1. Recensământul populaţiei 14
3.2. Statistica stării civile şi statistica migraţiei 14
3.3. Registrul de populaţie 15
3.4. Anchetele demografice 15
3.5. Texte bibliografice 15
Modul 3. Studiul dinamicii şi stării populaţiei 16
Unitatea 4. Dinamica populaţiei 16
4.1. Creşterea totală 16
4.2. Unitatea de timp 16
4.3. Ritmul de creştere anuală 16
4.4. Perioada de dublare a populaţiei 17
4.5. Modele de creştere 18
4.6. Creşterea naturală şi migratorie 18
4.7. Texte bibliografice 20
4.8. Lucrare practică de efectuat 20
Unitatea 5. Structurile demografice 20
5.1. Structura pe sexe 20
5.2. Structura pe vârste 21
5.3. Piramida vârstelor 22
5.4. Texte bibliografice 24
5.5. Lucrări practice de efectuat 25
Modul 4. Studiul fenomenelor demografice 26
Unitatea 6. Aspecte metodologice în analiza mortalităţii 26
6.1. Rata brută de mortalitate 26
6.2. Rate de mortalitate specifice şi rate de mortalitate diferenţiale 26
6.3. Rate de mortalitate standardizate (sau comparative) 27
6.4. Mortalitatea infantilă 28
6.5. Speranţa de viaţă la naştere 28
6.6. Texte bibliografice 28
6.7. Lucrări practice de efectuat 29
Unitatea 7. Aspecte metodologice în analiza fertilităţii 29
7.1. Rata brută de natalitate 29
7.2. Rata generală de fertilitate 30
7.3. Rate specifice de fertilitate pe vârste 30
7.4. Vârsta medie a mamelor la naştere 30
7.5. Indicatorul conjunctural de fertilitate 31
7.6. Reproducerea populaţiei 31
7.7. Texte bibliografice 31
7.8. Lucrări practice de efectuat 32
Modul 5. Teorii ale creşterii demografice 33
Unitatea 8. Primele teorii demografice 33
8.1. Teoria lui Malthus 33
8.2. Reacţii la tezele lui Malthus 34
8.3. Texte bibliogafice 34
Unitatea 9. Teoria tranziţiei demografice 35
9.1.Teoria clasică a tranziţiei demografice 35
9.2. A doua tranziţie demografică 36
9. 3. Texte bibliografice 37
Unitatea 10. Preocupări pentru viitor. Politici demografice. 37
10.1. Texte bibliografice 38
ANEXA A 39
ANEXA B 42

Extras din document

Modul 1. Introducere: provocările demografice ale mileniului 3

Unitatea 1. Preocupări vechi şi provocări noi privind populaţiile

1.1. Problema populaţiei, o problemă “veche”

Dacă în 1950 numărul de chinezi era de şase sute de milioane astăzi el este dublu. Numărul de africani în ajunul anului 2000 era de opt sute de mii, dar va fi triplu după circa patruzeci de ani. Este oare omenirea ameninţată de "explozia" demografică a lumii a treia ? Pe de altă parte societăţile industriale sunt subminate de "denatalitate" şi riscă "implozia". Sistemele de pensii sunt suprasolicitate de îmbătrânirea demografică. Populaţiile din ţările dezvoltate din nordul mapamondului sunt îngrijorate încă de pericolul invaziilor din est sau din sud, fie că este vorba de "pericolul galben" de altădată sau de mai noul val trans-mediteranian sau trans-Rio Grande, uitând că proprii lor strămoşi au fost adesea invadatori, iar valul cel mai masiv (către America de Nord) nu s-a format foarte de demult. De cincizeci de ani încoace, problema populaţiei preocupă contemporanii noştri şi ea este sistematic şi constant reînnoită.

În cursul anului 1999 mas-media mondială marca naşterea celei de a 6 miliardelea fiinţe umane pe Terra. La fel ca în 1987 când populaţia globului a atins 5 miliarde, s-au făcut bilanţuri şi s-au exprimat cele mai evidente probleme demografice ale prezentului şi temerile viitorului. După publicaţiile ONU, populaţia mondială în 2001 va atinge 6,1 miliarde indivizi. Studiile istorice estimează populaţia lumii de acum un mileniu doar la 265 milioane de indivizi; deci creşterea din ultimul mileniu se ridică la 5,8 miliarde. În realitate creşterea rapidă nu aparţine întregului mileniu doi, ea este de data mult mai recentă, având în vedere că s-a produs în ultimele două secole. În 1800 populaţia lumii nu atinsese încă primul miliard (era de 0,9 miliarde), deci ea a crescut în decurs de 200 ani cu 5,2 miliarde.

1.2. Începuturile demografiei

Lucrurile nu sunt noi: încă din Antichitate, societăţile s-au străduit să-şi numere oamenii. Totuşi, doar foarte tardiv în calendarul istoriei ştiinţelor s-a dezvoltat un corp de metode care să permită tratarea problemei într-un mod raţional.

Cuvântul demografie apare pentru prima dată în 1855 într-o scriere a lui Achille Guillard “Elements de statistique humaine ou demographie compare”. El vine din grecescul demos = popor şi grafos = scriere, descriere.

A reduce însă demografia la o simplă contabilitate de oameni, ar însemna să-i dăm o aparenţă abstractă, aridă, atunci când de fapt ea se ocupă de cele mai fundamentale probleme ale omenirii: viaţa şi moartea. Ea studiază de fapt evenimentele cele mai marcante ale vieţii cotidiene: naşterile, căsătoriile, divorţurile, decesele, migraţiile.

Demografia, ca ştiinţă s-a născut însă cu mult înainte de data când s-a utilizat pentru prima oară termenul, acum consacrat. Istoricii sunt de acord că întemeietorul demografiei este John Graunt, negustor din Londra, membru într-un consiliu orăşenesc, fondator (împreună cu William Petty) a şcolii de aritmetică politică. Acesta scoate în 1662 o celebră lucrare: “Observaţii naturale şi politice făcute pe baza listelor de mortalitate, în special cu referire la guvernare, religie, comerţ, creştere, aer, boli, etc. din oraşul Londra” în care reuşeşte să estimeze populaţia Londrei doar pe baza declaraţiilor de deces. (Astăzi avem recensăminte care o fac mult mai bine.) Dovada a recunoaşterii lui ca întemeietor al demografiei este şi faptul că în 1962 întreaga lume a demografilor a sărbătorit tricentenarul demografiei.

John Graunt este însă citat şi în manualele de statistică ca întemeietor al acestei ramuri a matematicii. De fapt începuturile celor două ştiinţe se confundă. Astăzi se consideră statistica populaţiei ca arta de a culege informaţii numerice privind populaţiile şi de a le prezenta sub forma unor statistici demografice. Ea este o sub-ramură a demografiei.

La început problema demografică a fost legată de problemele unor persoane amatoare, fiind tratată ca o curiozitate ştiinţifică, nu ca o problemă socială. Nu este nici o îndoială că interesul sporit pentru problemele populaţiei şi, implicit, pentru demografie s au făcut simţite abia la mijlocul secolului 18, când oamenii ajung să se înmulţească în mod rapid datorită ameliorării situaţiei sociale, dar fără a se produce progrese pe plan economic-tehnic. Secolul 18 a fost secolul “Luminilor”, când apar idei noi privind perfectibilitatea omului şi a societăţii. Copilul devine un element de atenţie a familiei. În acest context apare controversatul eseu din 1798 al pastorului englez Thomas Malthus, eseu care va genera aprige dispute continuate până în prezent, şi care tratează raportul dintre populaţie şi dezvoltare. Vom reveni asupra acestui subiect într-un capitol următor.

Abia în secolul 20 demografia va dispune de o teorie generală a dinamicii populaţiei a lui Alfred Lotka (1934,1938) şi de o schemă explicativă a dezvoltării numită de Adolph Laundry (1934) "revoluţie demografică" şi re-botezată ulterior "tranziţie demografică". Vom reveni şi asupra acestui subiect, după ce vom cunoaşte mai multe despre obiectul si metodele de analiză a demografiei.

1.3. Teme de reflecţie

Avansaţi propriile voastre ipoteze în legătură cu problemele demografice actuale. Evaluaţi fiecare din enunţurile formulate în anexa B, cu calificativul Adevărat sau Fals. Ipotezele pot fi avansate fără nici o atitudine restrictivă, nu exista răspunsuri bune şi răspunsuri greşite. Important e să puteţi argumenta alegerea făcută.

Sperăm că după însuşirea cunoştinţelor de la această disciplină să fiţi în măsură să argumentaţi mai bine răspunsurile voastre. Nu este exclus să vă schimbaţi chiar părerea.

Fisiere in arhiva (1):

  • Demografie.doc

Alte informatii

Universitatea “Babeş-Bolyai” Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială Secţia Asistenţă Socială Învăţământ la distanţă