Demografie

. Introducere

În comunitatile rurale românesti se manifesta mutatii pentru gasirea unei identitati sau a unui nou echilibru. Criza de identitate, relativa constientizare a propriilor interese se reflecta într-o dezorientare valorica si aspirationala nefavorabila unei adaptari functionale. Sistemele de valori si reprezentari sunt nuclee de rezistenta care nu pot fi eludate decât printr-o dinamica culturala adecvata.

Prin strategiile de productie de tip subzistenta care determina functiile gospodariei rurale, cu un numar redus de factori institutionali specifici economiei de piata, comunitatea rurala ofera un mediu economic confuz si induce comportamente economice necompetitive. Satisfacerea nevoilor primare copleseste celelalte necesitati si interese.

2. Diminuarea populatiei rurale

Un proces caracteristic societatilor industriale, care si-a facut aparitia în România în a doua jumatate a secolului XX si continua sa se manifeste pâna în prezent, este diminuarea populatiei rurale.

În intervalul ultimelor doua recensamânturi (1977-1992), numarul populatiei rurale s-a redus cu 1.745.965 persoane (diminuare de 14,3%). Aceasta reducere semnifica si scaderea ponderii ruralului în totalul populatiei, de la 68,7%, în 1975, la 56,4% în 1977 si respectiv la 45,7%, în 1992.

Acest proces continuu de reducere a populatiei rurale se manifesta cu o intensitate diferita la nivel zonal / regional: provinciile Banat-Crisana si Transilvania sunt marcate de o puternica depopulare, populatia scade în proportie de 17,3-17,4%; în Maramures si Moldova, procentul de diminuare este de 8,2%, respectiv 11,2%. Dinamica populatiei rurale, în procente, reiese din tabelul urmator:

Provincii Populatie rurala Evolutia populatiei rurale în

istorice 1977 1992 intervalul 1977-1992

Maramures 719.166 629.951 -8,2

Crisana-Banat 1.207.654 999.258 -17,3

Transilvania 2.014.758 1.664.407 -17,4

Oltenia 1.624.620 1.380.100 -15,0

Muntenia 3.275.518 2.809.890 -14,2

Dobrogea 397.349 337.838 -15,0

Moldova 2.925.116 2.596.772 -11,2

Total România 12.164.181 10.418.216 -14,3

Comparativ cu anul 1977, când 9 judete aveau peste 45% populatie rezidenta în rural, în anul 1992 nici un judet nu se mai încadreaza în aceasta categorie, majoritatea fiind concentrata în intervalul 50-75% populatie rurala în total. Acest proces este pus în evidenta si de evolutia densitatii: 70 locuitori/100 ha teren agricol si 111 locuitori/100 ha teren arabil în 1992, fata de 86 locuitori/100 ha teren agricol si 127 locuitori/100 ha teren arabil în 1977. Si marimea acestui indicator descrie o plaja larga de valori.

Proportia femeilor, desi în scadere, se mentine la un nivel superior celei a barbatilor în totalul populatiei rurale.

3. Fenomenul de îmbatrânire

Evolutia populatiei rurale în ultimele doua decenii este marcata de o puternica tendinta de îmbatrânire: se înregistreaza o crestere a presiunii populatiei vârstnice (60 de ani si peste) asupra populatiei tinere (0-14 ani); numarul persoanelor în vârsta de "60 de ani si peste" care revin la 1000 persoane "0-14 ani" s-a marit de aproximativ 2,3 ori în perioada 1966-1992, de la 460 la 1057:

Anii

Grupa de vârsta 1966 1977 1992

TOTAL 100,0 100,0 100,0

Tânara 0-14 ani 28,7 27,1 20,9

Adulta 15-59 ani 58,1 56,2 57,0

Batrâna 60 ani si peste 13,2 16,7 22,1

(cifrele reprezinta procente)

4. Nivelul instructional

Nivelul instructional al populatiei rurale s-a îmbunatatit cantitativ si calitativ în perioada ultimelor doua recensamânturi.

Structural, are loc o crestere semnificativa, cu 58%, a ponderii persoanelor care au absolvit una din scolile de învatamânt secundar (absolventii de liceu si o scoala post-liceala si tehnica de maistri reprezinta 9,8% fata de 3,9% în 1977, cei cu o scoala profesionala 11,3% fata de 6,9% iar persoanele cu gimnaziu sau treapta I-a de liceu 36,9% fata de 25,5%). O evolutie usor ascendenta se manifesta la categoria persoanelor cu pregatire superioara, a carei pondere, de la 0,8% creste la 1,1%. Aceasta crestere calitativa a condus la diminuarea ponderii populatiei cu pregatire primara sau fara scoala absolvita, de la 62,9% la 40,9%.

Din perspectiva analizei structurale instructionale diferentiate pe sexe, rezulta ca populatia masculina are un ascendent asupra populatiei feminine prin cuprinderea a 65,1% din totalul persoanelor în vârsta de 12 ani si peste în categoria absolventilor unei scoli din învatamântul secundar; populatia feminina, într-o proportie foarte mare, de 36,5%, are cel mult pregatire primara, iar 11,1% fara scoala absolvita.

Distributia populatiei rurale în vârsta de 12 ani si peste, dupa nivelul scolii absolvite, este redata în procente în tabelul de mai jos:

Nr. crt. Scoala absolvita Total rural (ambele sexe) Total masculin Total feminin

1 Învatamânt superior, din care:

- Agricol 1,1

(0,2) 0,2

(0,2) 0,8

(0,1)

2 Învatamânt secundar, din care:

- Postliceal

- Liceal

- Profesional, complementar sau de ucenici

- Gimnazial, treapta I-a liceu 58,0

(0,6)

(9,1)

(11,3)

(36,9) 65,1

(1,0)

(9,2)

(10,7)

(36,7) 51,1

(0,2)

(9,1)

(4,7)

(37,1)

3 Învatamânt primar 33,1 29,7 36,5

4 Fara scoala absolvita 7,4 3,7 11,1

5 Scoala absolvita nedeclarata 0,4 0,3 0,5