Devălmășia

Înainte de a intra în descrierea propriu-zisa a satului devalmas

românesc, asa cum apare si în opera lui Henri Stahl, vom înfatisa anumite

elemente de metateorie a operei marelui sociolog român. Mai precis, vom

arata cu ce este originala analiza satului devalmas românesc.

Teoretizarea specificului satelor devalmase a venit în urma

cercetarilor de teren desfasurate, în principal, în satele Nerej, în Tara

Vrancei, Dragus, în Tara Oltului, Fundu Moldovei, în fostul judet

Câmpulung Moldovenesc si Runcu, din judetul Gorj. Aceste cercetari

monografice s-au facut sub directa coordonare a scolii monografice de la

Bucuresti între anii 1927 – 1938. În urma acestor investigatii, Stahl

porneste sa rastoarne conceptia clasica de pâna atunci în ceea ce priveste

descendenta satelor românesti. Conceptia clasica conchidea ca asezarile

rurale românesti sunt de tip genealogic, adica, ar deriva dintr-o familie

originara. Stahl trage concluzia, bazata pe observatii temeinice, ca avem

de a face mai degraba cu o situatie în care se observa o devalmasie ce nu

are nimic familial în ea, organizarea sociala având o asemanare mult mai

accentuata cu satul sau comunitatea decât cu familia. Satul românesc este

Sociologie economica rurala

definit astfel: „Este forma de convietuire sociala, pe un trup de mosie, a

unui grup biologic închis, deseori legat prin rudenie de ceata, traind în

gospodarii familiale, asociate într-o obste, care, prin hotarâri luate de catre

adunarile ei generale, are dreptul de a se amesteca în viata particulara a

fiecarei gospodarii, potrivit regulilor juridice ale devalmasiei, si conform

mecanismului psihic al obstei pe baza de traditii difuze.” Aceasta viziune

asupra satului românesc aplicabila atât satului razesesc (liber), cât si celui

clacasesc (aservit) modifica, pe lânga ideea genealogiei satului românesc,

ideea, de asemenea clasica, a fazelor obligatorii ale dezvoltarii omenirii

vânatorie – pastorie – agricultura. Astfel, se va identifica o tipologie a

satului românesc în functie de ocupatia fata de care colectivitatea se

raporteaza în mod primordial. Odata lamurit faptul ca atât pastoria, cât si

agricultura se îmbinau armonios în viata satului românesc si ca disjunctia

de tipul „ori sat pastoral, ori unul de agricultori” nu functioneaza, se va porni

la identificarea a trei tipuri de sat românesc. Aceste tipuri sunt: satul

pastoral, cel agricol si satul mixt (pastoral – agricol). Criteriul acestei

împartiri este legat de preponderenta terenului agricol fata de padure si

islaz.

O alta dezvoltare a teoriei satelor devalmase, cu caracter novator,

este punerea în evidenta a faptului ca tipul de exploatare a pamântului

specific satului devalmas românesc, este mai întâi unul tribal si numai mai

apoi unul feudal. Exploatarea tribala se caracterizeaza printr-o agricultura

rudimentara si itineranta însa organizata care, în conditiile unei devalmasii

absolute, crea situatii specifice în ceea ce priveste clasele conducatoare

din care se vor recruta mai târziu boierii. Astfel, clasa boiereasca, care în

perioada devalmasiei absolute era în formare, nu va detine mijloacele de

productie (care apartin familiilor care formeaza satul) si nu se amesteca în

procesele de productie (care erau gestionate de catre obste), ci se va

multumi sa pretinda plusprodusele obtinute. Cât timp clasa conducatoare

se va multumi sa aibe mai degraba un rol parazitar decât unul activ, se

poate vorbi despre o orânduire tribala si nu una feudala. Orânduirea

feudala va reusi sa o dezagrege pe cea tribala, specifica satelor

devalmase, pe masura ce membrii grupului stapânitor se vor amesteca din

ce în ce mai mult, în drepturile obstei în ceea ce priveste posesiunea

pamântului si va directiona procesele de productie participând mai activ la

producerea directa a bunurilor. Pe de alta parte, merita evidentiat ca

orânduirea feudala n-a fost niciodata una completa, specificul satelor

devalmase pastrându-se în enclave limitate natural (paduri, munti), în

asa-numitele Tari (Vrancei, Câmpulungului, Tigheciului).