Extras din curs
PERSPECTIVE SOCIOLOGICE ÎN STUDIUL PROBLEMELOR SOCIALE
Studiul si explicarea problemelor sociale si a cauzelor acestora reprezinta preocuparea de baza pentru cei mai multi sociologi din ziua de astazi. Sociologii (dar si asistentii sociali) joaca un rol central în identificarea unor situatii sau conditii particulare ca fiind probleme sociale si in formularea de politici si programe publice pentru remedierea/ ameliorarea acestora. Explicarea problemelor sociale si dezvoltarea de programe/ actiuni/ politici de combatere a acestora au caracterizat sociologia înca de la fundamentarea ei ca disciplina de sine statatoare in secolul XIX in Europa, si la începutul secolului XX în SUA.
Nu toti sociologii sunt de acord asupra modalitatii de definire a unei probleme ca fiind sociala, si, de asemenea, nu toti sociologii studiaza si explica problemele sociale de o maniera comuna, uniforma. Sociologii folosesc in analizele lor asupra problemelor sociale cadre teoretice si metodologice extrem de variate, denumite paradigme în cadrul carora ei dezvolta diferite teorii explicative. O paradigma consta în credintele, valorile asumptiile si tehnicile comun împartasite de membrii unei comunitati profesionale. O paradigma este deci un ghid, sau o harta pe care membrii unei discipline/ profesii o urmeaza în alegerea subiectelor de studiu, în deciderea caror metode vor fi utilizate pentru studierea lor, în dezvoltarea de teorii pentru a explica ceea ce au descoperit (empiric), si în a decide cum vor fi utilizate faptele relevate de cercetarile lor.
Dictionarul de sociologie (C. Zamfir, 1993:420) defineste termenul „paradigma” drept
„1. Un set de concepte, propozitii, metode de investigatie, cu un pronuntat caracter normativ, dezvoltat pentru a ghida cercetarea între-un anume domeniu specificat.
2. Totalitatea realizarilor dintr-un domeniu disciplinar, larg acceptate de comunitatea stiintifica respectiva, care ofera modelul problemelor de cercetare si a solutiilor explorate.”
Deoarece sociologia este o stiinta care utilizeaza mai multe paradigme (Ritzer, 1980) ea consta dintr-un sistem de cunostinte comun împartasite de catre sociologi, si de asemenea într-un numar de paradigme concurente (de exemplu paradigma functionalista, marxista, feminista, etc.)
În cadrul unei paradigme pot fi dezvoltate mai multe teorii sociologice, care pot avea un grad mai mare sau mai mic de convergenta. Dupa cum arata Doob (1995:6) o teorie sociologica reprezinta o combinatie de observatii, deductii si intuitii care ofera o explicare sistematica a vietii sociale. În timp ce oamenii în mod general dezvolta teorii informale asupra comportamentului social, se asteapta ca sociologii sa desfasoare cercetari pentru a determina daca sau nu teoriile lor ofera explicatii efective/ functionale asupra comportamentului social si sa realizeze schimbari în cadrul acestor teorii atunci când rezultatele empirice solicita acest lucru. Analizele sociologice pot fi divizate în doua mari categorii – realizate la un nivel macro sau la un nivel micro.
Analizele la nivel macro examineaza structurile si activitatile de dimensiuni mari care exista în cadrul societatilor sau chiar dintre o societate si o alta. De exemplu, sociologii pot examina cum economia americana/ europeana influenteaza sistemul educational, sau cum institutiile politice influenteaza cresterea si dezvoltarea sistemului legislativ.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Diagnoza si Solutionarea Problemelor Sociale.doc