Discipline Socio Umane

INTRODUCERE

Lucrarea acasta are scopul de a prezenta un suport relativ sistematizat de idei pentru disciplina FILOSOFIA LIBERTĂŢII, şi ea se adresează celor interesaţi de problematica complexă şi actuală a libertăţii omului.

Lucrarea se constituie într-o încercare ideatică de a realiza o introducere în problema libertăţii, o punere în temă, şi nu un studiu exhaustiv asupra ei .

De aceea , ea îşi propune să definească şi să precizeze unele dintre accepţiunile cele mai uzuale şi unanim acceptate ale conceptului de libertate, mai ales din perspectiva filosofiei politice, şi să precizeze câteva situaţii politico-sociale în care problematica libertăţii se pune cu acuitate .

Au fost pentru aceasta, selectaţi câţiva gânditori din aria largă a preocupărilor filosofico-politice asupra libertăţii, şi prezentate într-o formă prescurtată şi concisă, concepţiile acestora asupra problemei puse în discuţie .

Lucrarea se preocupă mai cu seamă de raportul dintre libertate şi lege socială, sau libertate şi lege morală, şi de consecinţele din practica şi experienţa vieţii omului, ale acestui raport.

De asemenea , am reţinut un fapt, şi anume, că oamenii, şi mai ales tinerii înţeleg problema libertăţii, mai ales sub aspectul său pozitiv, benefic, de posibilitatea lor de a-şi manifesta interesele, aspiraţiile, concepţiile proprii, puterea de alegere şi decizie, drepturile de care dispun în planul vieţii individuale, şi al celei sociale.

Sub impactul liberalizării şi democratizării vieţii sociale din România, după 1989, oamenii au tendinţa de a nu-şi asuma întotdeauna cu responsabilitate şi limitele libertăţii, faptul că este mai uşor să te eliberezi de o stare socială nedemocratică, şi destul de greu, să ştii ce să faci cu libertatea ta, când, unde şi cum să ţi-o mamifeşti.

Fără limite fireşti, necesare şi bine venite , libertatea se poate transforma în libertinaj, în bun plac, în arbitrariu, în acţiuni discreţionare, în anarhie şi dezordine existenţială.

Madame Roland, în timpul Teroarei revoluţionare franceze remarca faptul că uneori, în condiţii necontrolate, în numele libertăţii se pot comite chiar şi crime.

A înţelege într-o formă concisă unele aspecte ale complexei probleme a libertăţii, chiar fără a le detalia în cele mai profunde şi subtile aspecte, a reprezentat scopul acestei încercări teoretice, materializate în lucrarea de faţă.

Ea se adresează mai ales începătorilor, elevi şi studenţi, în studiul problemei libertăţii şi celor interesaţi de acestă chestiune, pentru a învăţa că libertatea este o dimensiune existenţială, esenţială a omului, care este în acelaşi timp o persoană, o individualitate, dar şi un cetăţean al unei anumite societăţi determinate politico-istoric.

Tema abordată suportă aprofundări şi detalieri, care se pot concretiza în continuarea acestui studiu, în alte studii ulterioare.

Libertatea poate fi IANUS cel cu două feţe, şi dacă nu învăţăm ce este ea , cum este ea şi cum trebuie să o folosim, pentru a ne creea o stare de bine, putem să ajungem în situaţia de a creea o stare de rău, de abuz, de nonlibertate.

Conştientizarea limitelor necesare şi fireşti ale libertăţii ne conduce la o situaţie practică în care libertatea este reală, utilă şi plăcută vieţii noastre.

CONCEPTUL GENERAL DE LIBERTATE

Dacă aspiraţia la libertate este una universal – umană, în schimb nici o analiză a naturii şi valorii libertăţii nu întruneşte asentimentul universal.

Nimeni, nu poate nega bizuindu-se pe argumente foarte bine selectate, că libertatea nu este un bine, dar între specialişti în problema definirii libertăţii se duce o bătălie de idei şi puncte de vedere, ce ni se pare a fi fără sfârşit, neconcludentă şi chiar fără un folos real.

O serie dintre aceşti specialişti (filosofi, politologi – v. Isaiah Berlin, B. Constant ) ne asigură că asemenea dreptăţii, libertatea este greu de definit riguros pentru că ea este un “ concept esenţialmente contestat “.

Există mari filosofi, cum ar fi PLATON ( 427 – 347 î.e.n. ) din Grecia antică – Atena – care susţin că omului nu libertatea îi este necesară în primul rând în societate, ci ordinea şi o guvernare luminată, umanistă. ( v. lucrarea filosofică a lui Platon – intitulată “ Republica “ ).