Doctrine Sociologice

CURSUL 1

8. X. 2004

KARL MARX

Este ganditorul cu cea mai controversata gandire a secolului 19, influentand sec. 20. Neindoielnic, nu se poate contesta impulsul umanitar al discursului lui Marx. S-au costruit societati totalitare pe baza discursurilor marxiste. I se pot imputa lui Marx actiunile lui Stalin.

Marx este un ganditor politic, opera sa cuprinzand si aspecte filosofice, economice si sociologice.

Unele lucrari nu se potrivesc teoriei marxiste (ex. Ideologia germana ). In incoerenta lui Marx gasim sursa dezacordurilor,dezbaterilor, interpretarilor diverse (scrierile sale acopera 50 de ani)- au avut loc schimbar

- In 1848 – scieri filosofice

- Dupa 1848 – scrieri economice si sociologice.

La baza, Marx este un filosof convertit la stiinta. Orice este o scriere exacta sau invers se poate modifica-se schimba limbajul. Scrierea filosofica in timp devine interpretabila. Apar probleme de echivoc ale discursului. Calitatea scrierilor se modifica.

Pana in 1989, sociologia romaneasca nu a fost marxista, ci functionalista.

A avut o tentatie a totalitatii (sa cuprinda toate societatile capitaliste). A avut nevoie de constanta economica.

- Prin Marx, sociologia se indeparteaza de o viziune psihologica a vietii sociale.

- Natura istoricista a conceptelor marxiste.

- Conectarea intelegerii prezentului de predictie a fenomenelor sociale, legate de actiune.

- textul nu se preteaza la definitiile interpretarii (e simplu pt. cei simpli, si complex pt. ceilalti ).Marx a avut un public diferentiat.

- exprima un model romantic al omului care e om de actiune. Ca sa poti face o schimbare trebuie sa controlezi legile de acoperire, de dezvoltare sociala. De la ideea de predictie la cea profetica e un pas. Marx e nobil scapatat, a dus o viata boema in saracie, s-a dezis de familie, era prieten cu Engels, a trait pt. o idée.

Scrieri pana la 1848

Teze fundamentale :

a) « viitorul inseamna progres »

b) « cheia progresului sta in autonomia prezentului fata de trecut si in contradictiile prezentului ».

c) « conflictul sta la baza societatii ».

d) Marx considera ca daca lasam asa societatile se distinge o nevoie de interventie sociala.

Tema dominatiei :

Caracteristica inevitabila a societatii apare prin diviziunea muncii si tehnologie si se exercita datorita proprietatii private; nu se poate realiza fara progres tehnic, fara revolutionarea neincetata a mijloacelor de productie.

Mecanismul de perfectionare a mijloacelor de prod. Apartine schemei dominatiei. (ex: internetul).

Exista o legatura intre dominatie si conflict.

Progresul tehnic- dominatie- conflict in sistem( intre forte de productie si relatiile de productie -de proprietate- si intre burghezie si proletariat)

Societatea intra in criza profunda deoarece are loc revolutia proletariatului - succesul revolutiei inseamna sfarsitul dominatiei si posibilitatea crearii unei societati fara clasa.

Revolutia nu va fi a unei minoritat, ci al majoritatii in interesul intregii societatii. Prin schimbarea relatiilor de proprietate se consemneaza sfarsitul caracterului politic, al puterii care a fost pana atunci o putere organizata a unei clase pt. oprimarea alteia.

Politicul :

- epifenomen

- in cazul revolutiei, el devine f. important

In societatea fara clasa conteaza individul. Emanciparea individului se face la Marx in opozitie cu Hegel, prin anularea politicului nu in contrapondere la el. La Marx nu avem societate civila; la Tocqville societatea civila e in contrapondere cu politicul.

Scrieri dupa 1848

- Contributia la critica economiei politice :

Relatiile sociale corespund nivelelor de dezvoltare a fortelor de productie,- natura relatiilor sociale sunt expresia gruparii de dezvoltare a fortelor de productie (scheme de reprezentari date de harti cognitive ;omul traieste prin mass-media).

- Ansamblul relatiilor de proprietate : productia formeaza structura economica a societatii pe baza careia se ridica un edificiu politic si juridic.

Fortele de productie se innoiesc si relatiile soc. raman in urma. In perioada revolutiei un grup social se ataseaza unor relatii de productie care sunt corespondente unor forme de relatii de proprietate, iar alt grup social sustine noi tipuri de relatii de productie care faciliteaza la maxim dezv. fortelor de productie.

Schema grup social- forta de productie se aplica in epoca feudala, dar o foloseste in orice perioada istorica.

Marx cand vorbeste de forte de productie in comunism cauta realitati care nu exista.