Cuprins
- Capitolul I. Educația ca fenomen social și pedagogic ..
- 1. Educația și funcțiile ei ...
- 2. Educația și socializarea. Educația și instruirea .
- 3. Concepțiile generale ale educației .
- Capitolul II. Educația ca proces pedagogic .
- 1. Procesul educației: particularități semnificative ...
- 2. Legitățile procesului de educație ..
- 3. Principiile educației ..
- Capitolul III. Perceperea omului și construirea procesului educativ
- 1. Parametrii de om, integritatea și ierarhia lor .
- 2. Educația orientată spre personalitate: repere conceptuale .
- 3. Strategii de realizare a educației orientate spre personalitate
- Capitolul IV. Problematica scopurilor educației ...
- 1. Cu privire la semnificația scopurilor educative .
- 2. Considerații generale cu privire la stabilirea scopurilor educative
- 3. Scopurile educative în societatea valoric instabilă
- Capitolul V. Metodele și mijloacele educației .
- 1. Modalitățile de influență educativă: precizări conceptuale ..
- 2. Cu privire la clasificarea metodelor de educație ...
- 3. Caracteristica metodelor de educație .
- 4. Mijloacele educației ..
- Capitolul VI. Conținutul educației
- 1. Problema conținutului educației
- 2. Educația intelectuală ..
- 3. Educația morală .
- 4. Educația patriotico-civică ..
- 5. Educația pentru cultura sexualității ...
- 6. Educația estetică ...
- 7. Educația psiho-fizică
- 8. Educația tehnologică
- Capitolul VII. Conținuturi noi ale educației: “Noile educații”
- 1. Problematica lumii contemporane și “răspunsurile” educației .
- 2. Educația ecologică
- 3. Educația pentru pace și cooperare .
- 4. Educația pentru democrație și drepturile omului ..
- 5. Educația pentru comunicare și mass-media ..
- 6. Modalități practice de introducere a “noilor educații” în conținutul
- învățămîntului
- Capitolul VIII. Formele muncii educative
- 1. Formele de organizare a activității educative: repere conceptuale
- 2. Lecția și ora clasei - forme specifice de organizare de muncă educative .
- 3. Diversitatea formelor de organizare a educației: sugestii aplicative .
- Capitolul IX. Dimensiunea tehnologică a educației ..
- 1. Tehnologia pedagogică: accente conceptuale ...
- 2. Ciclul tehnologic al muncii educative ...
- 3. Modelarea activităților educative ..
- 4. Sistema educațională a școlii .
Extras din curs
Capitolul I. EDUCAȚIA CA FENOMEN SOCIAL ȘI PEDAGOGIC
1. Educația și funcțiile ei
2. Educația și socializarea. Educația și instruirea
3. Concepțiile generale ale educației
Noțiunile cheie: educație, socializare, educație autoritară, pedagogie umanistă.
1. Educația și funcțiile ei
Educația pentru toate timpurile și pentru toate popoarele constituie cel mai important
fenomen al vieții spirituale a societății. Fără educație este de neconceput viața societății
umane, or semnificația ei este transmiterea cunoștințelor acumulate și a experienței de viață.
Educația este o categorie general-umană, o categorie veșnică. Ea a apărut odată cu
apariția societății umane, odată cu ea și se dezvoltă: se modifică scopurile, conținutul și
mijloacele educației, metodele și procedeele pedagogice.
În literatura de specialitate educația ca noțiune pedagogică se examinează în contextul
unui sens larg și îngust. În sens larg educația reprezintă totalitatea de influențe formative a
tuturor institutelor obștești care asigură transmiterea din generație în generație a
experienței social-culturale, normelor și valorilor. În acest sens noțiunea “educație” este mai
aproape de noțiunea “socializare”. În sens pedagogic îngust educația reprezintă activitatea
special organizată, orientată spre formarea anumitor calități ale omului, realizată prin
interacțiunea pedagogilor și celor educați în cadrul sistemei educative. Activitatea
pedagogilor în acest caz este definită drept muncă educativă.
Există diverse definiții ale educației. Educația - proces creativ, bine orientat de
interacțiune a pedagogilor și educatului(-ților) în vederea creării condițiilor optimale pentru
organizarea asimilării valorilor social-culturale ale societății, și ca urmare dezvoltarea
individualității, autoactualizarea personalității lui (-lor).
O altă definiție interpretează educația ca “acțiuni încercate de oameni pentru a
favoriza într-un anumit sens personalitatea altor oameni” [V. Brezinka].
În opinia lui Kant, educația este o activitate de disciplinare, cultivare, civilizare și
moralizare a omului, iar scopul educației este de a dezvolta în individ toată perfecțiunea de
care este susceptibil.
Potrivit altei definiții “educația constituie acțiunea generațiilor adulte asupra celor
tinere cu scopul de a forma acestora din urmă anumite stări fizice, intelectuale și mintale
necesare vieții sociale și mediului special pentru care sunt destinate” [Emil Durkheim].
Educația este o voință de iubire generoasă față de sufletul altuia pentru a i se
dezvolta întreaga receptivitate pentru valori și capacitatea de a realiza valori [Eduard
Spranger].
Noțiunea de educație în definițiile prezentate acoperă multiple conținuturi,
accentuîndu-se fie scopul educației, fie natura procesului educativ, fie conținutul educației,
fie laturile sau funcțiile actului educativ.
Analizînd fenomenul educației putem evidenția trei repere metodologice ale ei, care
demonstrează extinderea conținutului acestei noțiuni:
- educația ca activitate organizată instituțional conform unor finalități pedagogice,
orientări valorice;
- educația ca proces angajat între mai multe ființe umane, aflate în diferite relații de
comunicare și de modificare reciprocă, marcînd drumul psihologic al
personalității spre umanizare, spre (auto)dezvoltarea sa continuă;
- educația ca produs al activității de formare a personalității, determinat și adaptat la
cerințele societății; “producție” a omului ca om, creație continuă a omului de către
om, producție a omului social prin societate (I. Cerghit).
Succesul educației depinde de participarea educatului în formarea personalității sale.
Activitatea conștientă a personalității umane în direcția formării la sine a anumitor calități se
numește autoeducație.
Diferite abordări ale esenței educației subliniază complexitatea practică și
multilateralitatea acestui fenomen. Totuși, în baza sintezei unei serii de ipostaze ale educației
pot fi evidențiate următoarele trăsături caracteristice:
iEducația este un fenomen specific uman; acțiunea educativă nu se poate extinde
asupra lumii animalelor sau a plantelor, întrucît ele nu posedă conștiință fără de care nu
există educație.
iEsența educației constă într-un sistem de acțiuni prin care educatorul în mod
intenționat tinde să influențeze asupra educatului.
iEducația poate fi concepută ca o acțiune socială încercată de oameni spre a
îmbunătăți durabil într-un anumit sens (îmbunătățire, păstrare sau înlăturare) constituția
predispozițiilor psihice ale altor oameni. Indicația “a încerca” permite să admitem că
acțiunile educaționale pot avea nu numai succes dar și insucces.
iEducația constituie una din formele de activitate orientate spre schimbarea omului
sau a grupei de oameni. Această activitate practico-transformatoare este îndreptată spre
schimbarea stării psihice, concepției și conștiinței, cunoașterii și modului de activitate a
personalității și orientărilor valorice ale educatului. Specificul său educația îl exprimă în
stabilirea scopului și a poziției educatorului în raport cu educatul.
Bibliografie
1. Albu, Gabriel. In c.utarea educa.iei autentice. Ia.i: Polirom, 2002. 200 p.
2. Antonesei, Liviu. Paideia : Fundamentele culturale ale educa.iei. Ia.i: Polirom, 1996.
128 p.
3. Birzea, C. Arta .i .tiin.a educa.iei. Bucure.ti: Ed. Didactic. .i Pedagogic., 1995. 219 p.
4. Brezinka, Wolfgang. Erziehung in einer vertunsicheren Gesellschaft: Beitrage sur
Praktischen Padagogik. Munchen : Verlag E. Beinhardt, 1993. 264 p.
5. Cernichevici, Silvia. Educa.ie .i eros. Ghid pentru educatori, p.rin.i .i tineri. Ia.i:
Polirom, 2001. 143 p.
6. Cojocaru, Venera Mihaela. Educa.ie pentru schimbare .i creativitate. Bucure.ti: Ed.
Didactic. .i Pedagogic., 2003. 312 p.
7. Concep.ia educa.iei in Republica Moldova / Ministerului Educa.iei .i .tiin.ei. Ch.:
Lyceum, 2000. 36 p.
8. Conven.ia cu privire la Drepturile Copilului / ONU; UNICEF. 20 p.
9. Cristea, Sorin. Dic.ionar de pedagogie. Bucure.ti : Litera Interna.ional, 2000. 398 p.
10. Cristea, Sorin. Fundamentele .tiin.ei educa.iei. Teoria general. a educa.iei. Ch. : Litera,
2003. 240 p.
11. Cuco., Constantin. Pedagogie. Ia.i: Polirom, 1996. 230 p.
12. Curriculum .colar : Clasele I-IV : Bro.ur. informativ.. Ch.: Prut Interna.ional, 1998.
80 p.
13. Dragostea, via.a, familia : ghid pentru profesori. Ch.: Epigraf, 2000. 311 p.
14. Hopkins, David .. a. Perfec.ionarea .colii intr-o er. a schimb.rii. Ch.: Prut Interna.ional,
1998. 256 p.
15. Iucu, Romi.. B. Managementul .i gestiunea clasei de elevi. Fundamentele teoreticometodologice.
Ia.i: Polirom, 2000. 199 p.
16. Joi.., Elena. Pedagogia: .tiin.a integrativ. a educa.iei. Ia.i: Polirom, 1999. 192 p.
17.Macavei, Elena. Pedagogie: Teoria educa.iei. Vol. 2. Bucure.ti: Aramis, 2002. 448 p.
18.Mija, V., Spinu, A. Agenda dirigintelui. Ch.: ARC, 2003. 52 p.
19.Mindicanu, Virgil. Mo.tenirea noastr. . bog..ia spiritual.. Ch.: Univ. de Stat .Ion
Creang.h, 2003. 312 p.
20.Moise, Constantin, Cozma Teodor. Reconstruc.ie pedagogic.. Ia.i: Ed. Ankarom, 1996.
316 p.
21.Momanu, Mariana. Introducere in teoria educa.iei. Ia.i: Polirom, 2002. 172 p.
22. Nicola, Ioan. Tratat de pedagogie .colar.. Bucure.ti: Aramis, 2003. 575 p.
23. Oprescu, N. Pedagogie. Bucure.ti, 1996. 403 p.
24. Savater, Fernando. Curajul de a educa. Ch.: ARC, 1997. 213 p.
25. Schilling, Ioannes. Didaktik / Methodik der Sozialpadagogik: Grundlagen und Konzepte.
Lechterhaud, 1995. 292 p.
26. V.ideanu, George. Educa.ia intelectual.. Studii .i perspective. Bucure.ti: Ed. Didactic.
.i Pedagogic., 1971. 250 p.
27. V.ideanu, George. Educa.ia la frontiera dintre Milenii. Bucure.ti: Ed. Politic., 1998.
327 p.
28. Voiculescu, Floarea. Analiza resurse . nevoi .i management strategic in inv...mint.
Bucure.ti: Aramis, 2004. 410 p.
29. Zolotariov, Elena. Pl.smuind un suflet nobil... Ch.: Reclama, 2005. 215 p.
30. „A„€„‚„t„€„r„ƒ„{„p„‘, „N. „B., „@. „@. „Q„u„p„~. „P„u„t„p„s„€„s„y„{„p : „ „‰„u„q. „t„|„‘ „r„ „x„€„r. „R„„q.: „P„y„„„u„‚, 2001.
289 p.
31.„M„p„|„u„~„{„€„r„p, „L. „I. „B„€„ƒ„„y„„„p„~„y„u „r „ƒ„€„r„‚„u„}„u„~„~„€„z „Š„{„€„|„u: „K„~„y„s„p „t„|„‘ „ „‰„y„„„u„|„‘ „y
„r„€„ƒ„„y„„„p„„„u„|„‘. „M. : „I„x„t„p„„„u„|„Ž„ƒ„{„y„z „D„€„} î„N„€„€„ƒ„†„u„‚„pâ, 1999. 298 p.
32. „P„u„t„p„s„€„s„y„{„p: „ „‰„u„q„~„y„{ / „L. „P. „K„‚„y„r„Š„u„~„{„€, „M. „E. „B„p„z„~„t„€„‚„†-„R„„ƒ„€„u„r„p „y „t„‚.; „„€„t „‚„u„t. „L.
„P. „K„‚„y„r„Š„u„~„{„€. „M.: „S „K „B„u„|„q„y, „I„x„t-„r„€ „P„‚„€„ƒ„„u„{„„, 2004. 432 „‚.
33. „P„€„t„|„p„ƒ„„z, „I. „P. „P„u„t„p„s„€„s„y„{„p : „P„‚„€„ˆ„u„ƒ„ƒ „r„€„ƒ„„y„„„p„~„y„‘. „K„~. 2. „M.: „B„|„p„t„€„ƒ, 2000. 255 „‚.
34. „R„u„|„y„r„p„~„€„r, „B. „R. „O„ƒ„~„€„r„ „€„q„‹„u„z „„u„t„p„s„€„s„y„{„y : „S„u„€„‚„y„‘ „y „}„u„„„€„t„y„{„p „r„€„ƒ„„y„„„p„~„y„‘. 3-„u
„y„x„t. „M.: „I„x„t. „ˆ„u„~„„„‚ î„@„{„p„t„u„}„y„‘â, 2004. 336 „‚.
35.„Z„ „‚„{„€„r„p, „N. „E. „N„€„r„€„u „r„€„ƒ„„y„„„p„~„y„u. „M.: „P„u„t. „€„q„‹„u„ƒ„„„r„€ „Q„€„ƒ„ƒ„y„y, 2000. 119 „‚.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Educatia - teorie si metoda.pdf
Alții au mai descărcat și
Societatea românească se află la un moment de răscruce. După o tranziţie de 18 ani, prea lungă şi dureroasă pentru poporul român cu o istorie atât...
Descrierea programului: Programul de față a fost creat în baza concepției psihologiei umaniste, dar complementar au fost adăugate și unele elemente...
Introducere Materialul didactic cuprins în acest curs urmareste sa satisfaca trei feluri de necesitati identificate: Mai întâi, si cel mai...
Încadrarea comportamentelor şi atitudinilor în registrul violenţei În literatura de specialitate nu există un consens al cercetătorilor asupra...
Tema 1 PSIHOLOGIA SOCIALA DEFINIRE, ISTORIC, DOMENII DE APLICABILITATE 1.1. Câmpul de preocupari al psihologiei sociale În cursul sau de...
Din punct de vedere clinic o definiţie larg acceptată a violenţei domestice este aceea formulată de Stark si Flitcraft: ”Violenţa domestică este o...
O baza de date este, simplu spus, un tabel în care sunt concentrate informatiile de care dispunem despre fiecare unitate statistica dintr-un...
CAPITOLUL l CONSIDERAŢII GENERALE. CONCEPTE PRIVIND PROTECŢIA SOCIALĂ Primele forme de asistenţă socială în România au fost organizate de către...
Te-ar putea interesa și
INTRODUCERE Actualitatea. Perfectionarea procesului instructiv-educativ la nivelul copiilor si juniorilor a constituit o preocupare importanta...
INTRODUCERE Personalitatea este unitatea bio- psiho- socială constituită în procesul adaptării individului la mediu şi care determină un mod...
INTRODUCERE În zilele noastre suntem martorii unei creşteri impetuoase a performanţelor la toate ramurile sportive. Aceasta se datorează faptului...
I. Psihologia educaţiei I.1. Stilurile de invatare I.2. Identificarea stilurilor de invatare al fiecarui elev din cls. XI A I. 1. STILURILE DE...
Rolul educatiei in dezvoltarea personalitatii Prin educatie se urmareste formarea unei personalitati in concordanta cu cerintele obiective ale...
Prin competenta se intelege, de obicei,capacitatea cuiva de a solutiona corespunzator o problema ,de a lua decizii potrivite,de a indeplinii o...
INTRODUCERE ÎN STUDIUL PEDAGOGIEI Pedagogia este ştiinţa socioumană care studiază educaţia la nivelul funcţiei şi a structurii sale specifice prin...
PROBLEMATICA GENERALA A DISCIPLINEI . INVATARE,CUNOASTERE, INSTRUIRE - NOTIUNI FUNDAMENTALE Psihopedagogia invatarii, componenta a curriculum-ului...