Eutanasie

Tematici

Motivaţia temei alese

Eutanasia: în loc de definiţie….definiţii. Clasificări

Moartea ca fenomen (încă misterios)

Demnitatea umană în discuţiile privind eutanasia

Eutanasia pusă în practică: realităţi olandeze

Perspective bioetice şi teologice privind alternativele eutanasiei

Concluzii

Bibliografie

Definiţii: diverse, chiar (ne)precise şi (ne)clare

A.) Eutanasie: “intentionally terminating life by another person than the person concerned, at that person’s request.” (Dutch and Belgian Laws)

Request (cererea): voluntară, repetată, durabilă şi persistentă, fără vreo presiune exterioară;

Nici legea olandeză, nici cea belgiană nu reclamă pacienţi terminali, cea olandeză nici măcar bolnavi incurabili, ci persoane aflate în situaţia unor suferinţe “unbearable and hopeless”;

B.) “Suprimarea fără durere sau din milă a celui care suferă sau consideră că suferă sau că ar putea suferi în viitor în mod insuportabil.” (jurist V. Marcozzi)

Definiţii: diverse, (ne)precise şi (ne)clare

C. ) “The painless killing of people who are very ill or very old in order to stop them suffering: mercy killing.” (Longman Dictionary of Contemporary English)

D.) “Metodă medicală de provocare a unei morţi nedureroase, pentru a curma suferinţa unui bolnav incurabil.” (DEX)

E.) “Acţiune sau omisiune care prin natura sa sau prin intenţii provoacă moartea în scopul eliminării oricărei dureri.” Eutanasia se situează la nivelul intenţiilor şi al metodelor folosite. (Congregaţia pentru Doctrina Credinţei, Declaraţie asupra eutanasiei).

F.) Suicid asistat: “intentionally helping another person to commit suicide or providing them with the means to do so.” (Dutch Law)

Clasificări

Dupa modul şi mijloacele de realizare:

a.) Eutanasie activă (acţiune directă)

b.) Eutanasie pasivă (inacţiune sau omisiune): nu se referă însă la recunoaşterea imposibilităţii de a mai face ceva pentru îmbunătăţirea stării bolnavului, mai ales în cazurile clare de moarte cerebrală. (După unii reprezintă un concept fals, plin de capcane pentru întelegerea termenului.)

În funcţie de acordul bolnavului:

a.) Eutanasie “voluntară”: pacientul, în depline facultăţi mentale, ia hotărârea să i se curme viaţa;

b.) Eutanasie “nonvoluntară”:

pacientul nu mai poate lua o hotărâre (de ex. din cauza unei boli sau a unui accident);

pacientul se află în comă profundă (a nu se confunda cu moartea cerebrală instalată);

c.) Eutanasie “involuntară”: în cazul condamnaţilor la moarte.

Moartea ca proces (perspective medico-legale)

Perspective etice privind demnitatea umană

Demnitatea umană ca valoare şi realitate de necontestat :

- aspect important în orice demers etic, foarte des invocat (uneori abuzat) în dezbaterile despre eutanasie;

este clar specificat în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului a Naţiunilor Unite şi în Convenţia Europeană pentru Drepturilor Omului şi Biomedicină;

Demnitatea intrinsecă: demnităţii umane nu i se pot atribui gradiente, nu poate fi instrumentalizată, reclamă un respect primordial şi prioritar, plin de sensuri, constituind fundamentul oricărui debut într-un dialog despre moralitatea interpersonală.

Demnitatea intrinsecă reclamă apărarea, măcar respectarea intereselor persoanei umane în orice condiţii s-ar afla aceasta, inclusiv în situaţiile în care aspectele atributive ale demnităţii sunt diminuate (în cazul anumitor boli, suferinţe şi inevitabil în faţa morţii).