Introducere în Sociologie

Curs
10/10 (2 voturi)
Domeniu: Sociologie
Conține 14 fișiere: doc
Pagini : 226 în total
Cuvinte : 136397
Mărime: 708.70KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Vasile-Sebastian Dincu, Istvan Horvath, Petru Ilut, Marius Lazar, Traian Rotaru, Andrei Roth

Extras din document

Capitolul 1

Obiectul şi problematica sociologiei

1. De la conştiinţa comună la cunoaşterea ştiinţifică a socioumanului

1.1. Virtuţile cunoaşterii comune

Este un fapt de ordinul evidenţei că pentru marea majoritate a oamenilor cele mai multe întrebări şi răspunsuri sunt în legătură cu realitatea socioumană. Lucru firesc, întrucât probleme de acest fel sunt cele care intersectează direct şi acut traiectoria de viaţă a fiecărui om. Subiecte precum dragostea sau prietenia, înţelegerea în familie, creşterea şi educarea copiilor, alegerea şi practicarea profesiei, succesul în viaţă, comportamentele deviante, situaţia persoanelor de vârsta a III-a, politica partidelor, problemele legate de războaie şi altele sunt frecvent discutate în toate mediile sociale şi segmentele populaţionale. Oamenii trăiesc, muncesc şi se realizează în şi prin contextul şi problematica vieţii sociale. Indivizii umani posedă deci, mai mult sau mai puţin cristalizată, o concepţie cu privire la diversele aspecte şi fenomene ale socioumanului, au explicaţii şi formulează predicţii în legătură cu ele.

Să ne gândim de pildă că avem două loturi de părinţi: unul cu copii cu performanţe şcolare ridicate iar celălalt cu performanţe şcolare scăzute.

Printr-un mic sondaj, ori printr-o discuţie individuală sau de grup pe tema acestei diferenţe, vom constatat cum membrii celor două loturi numesc factori de succes sau insucces, fac referiri – cu predilecţie prin raţionamente de tipul „dacă... atunci” - la evoluţia copiilor şi propun soluţii. Părerile pot fi, desigur, mai mult sau mai puţin consensuale (în interiorul loturilor şi interloturi) iar, în anumite cazuri, cauzele invocate pot fi doar motive justificative. În situaţia de faţă, ce comportă raportări cu mare încărcătură afectivă, ne putem aştepta, aşa cum anumite studii experimentale au şi demonstrat (Harvey, Smith, 1977) ca părinţii să invoce cu mai mare pondere factori exogeni familiei şi personalităţii copilului atunci când e vorba de insuccese şi să aducă în faţă meritele personale ale copilului şi familiei pentru succese. În general însă vom obţine răspunsuri realiste, pentru că aceste răspunsuri se referă la un domeniu apropiat, accesibil şi deci cunoscut celor interesaţi.

Prin experienţa de zi cu zi ajungem ca, până la un punct, fiecare dintre noi să fie un expert în problemele ridicate de spaţiul de muncă şi de viaţă nemijlocit. Funcţionează ceea ce se numeşte cunoaşterea la nivelul conştiinţei comune, al bunului simţ, adică sistemul de reprezentări, cunoştinţe, explicaţii şi interpretări obţinute în mod spontan, fără o cercetare sistematică şi după metode ştiinţifice, ci pe baza activităţii şi contextelor obişnuite (muncă, familie, organizaţii politice şi obşteşti, cercuri de prieteni etc.) Imaginile şi interpretările noastre despre fenomenele şi instituţiile sociale la nivelul mentalităţii cotidiene sunt rezultanta unor mecanisme psiho-sociologice şi socio-culturale foarte complexe. Pe termen lung, are loc o permanentă confruntare şi ajustare a reprezentărilor şi schemelor explicative în funcţie de datele realului. Numeroase cercetări de sociologie şi psihologie au dovedit cât de rafinate sunt strategiile cognitive ale individului obişnuit: îmbinând observaţia proprie cu observaţii ale semenilor săi obţinute prin „interviuri” şi discuţii informale, el generalizează, formulează ipoteze, atribuie cauze, operează cu metode statistice inferenţiale destul de sofisticate, omoloage calculatoarelor (Kelly, 1976). Faţă de cele ştiinţifice, aceste strategii sunt spontane neelaborate, incomplete, dar ele au multe puncte comune cu primele. În câmpul lor de competenţă psihosocială indivizii obişnuiţi se comportă astfel – după o expresie deja consacrată în psihologia socială şi sociologie - ca „mici oameni de ştiinţă”.

Cunoaşterea comună în perimetrul socioumanului nu trebuie, aşadar, subapreciată. Ea este suportul cognitiv fundamental pentru comportamentul majorităţii indivizilor. Istoria şi practica curentă ne arată cum oamenii organizează şi conduc instituţii şi activităţi, întemeiază familii, provoacă războaie şi rezolvă conflicte etc. Fără a fi studiat tratate de sociologie sau psihologie.

Totodată, cunoaşterea comună nu trebuie tratată ca ceva omogen sau chiar amorf şi difuz, ci puternic diferenţiată, pe un continuum ce porneşte de la constatări simple, clişee şi prejudecăţi, până la observaţii şi raţionamente de mare profunzime, explicaţii şi interpretări subtile. În funcţie de inteligenţă, nivel de cultură, de multitudinea şi varietatea experienţelor socioculturale, indivizii nespecializaţi propriuzis în cunoaşterea socio-umanului au grade diferite de aprehensiune a lui. Cazuri elocvente în acest sens sunt scriitori, dar nu numai: un inginer cu o bogată experienţă şi o largă deschidere culturală poate fi, de pildă, un adevărat analist-expert al grupurilor muncitoreşti din secţia sau întreprinderea în care lucrează.

Diferenţa dintre nivelul cunoaşterii comune şi cel al cunoaşterii ştiinţifice ăn elaborarea de „teorii” este mai degrabă de limbaj. În psihosociologia afinităţilor, spre exemplu, s-au formulat două „teorii” cu privire la mecanismele legării de prietenii (dragoste): a) atracţie prin asemănări; b) atracţie prin complementaritate. Bunul simţ a condensat aceste explicaţii prin expresii de genul: a)”cine se aseamănă se adună”; b)”contrariile se atrag”.

Considerăm prin urmare necesară sublinierea adevărului că în domeniul socioumanului distanţa dintre cunoaşterea comună şi cea ştiinţifică este mult mai mică decât în alte zone ale cunoaşterii (în special a naturii). A porni de la această realistă premisă înseamnă câştiguri însemnate atât din punct de vedere teoretico-metodologic cât şi al eficienţei sociale şi credibilităţii disciplinelor socioumane.

1.2. Limitele şi erorile bunului simţ; necesitatea demersului ştiinţific

Recunoaşterea virtuţilor ce le are cunoaşterea pe baza bunului simţ şi a afaptului că pe linia ideilor generale a teoriilor ea nu se situează mult sub valoarea celei ştiinţifice, trebuie completată cu evidenţierea neajunsurilor, riscurilor şi erorilor pe care acest tip de cunoaştere le comportă:

1) În descrierea, explicarea şi interpretarea structurilor şi fenomenelor sociale, la nivelul conştiinţei comune intervine în măsură considerabilă subiectivitatea, interesele, aspiraţiile şi valorile unei persoane sau ale unui grup social, ceea ce poate deforma percepţia corectă a realităţii. Pentru anumite date ale realului social imaginile elaborate pot fi adecvate, dar în lipsa unui control prin metode ştiinţifice nu ştim când sunt de acest gen şi când sunt false percepţii. Diferenţa dintre percepţiile unuia şi aceluiaşi fenomen de la individ la individ şi/sau de la grup la grup este posibil de dovedit experimental Dacă vom înregistra, de exemplu, părerile privitoare la cauzele tensiunilor în familie, aceste păreri pot diferi semnificativ la soţi (bărbaţi) faţă de soţii (femei).

2) Chiar dacă reprezentările şi percepţiile obţinute la nivelul simţului comun ar fi corecte şi pertinente, ele sunt întotdeauna particulare, rezultat al unui context specific. Or, o eroare frecventă a simţului comun constă în tendinţa de a generaliza şi a absolutiza constatările pe marginea unei situaţii specifice la fenomenul ca atare; transformăm, fără să ne dăm seama, caracteristicile unui fragment (sau fragmente) ale realităţii sociale imediate în caracteristici universale. La o discuţie, bunăoară, despre constituirea şi consolidarea familiilor, cineva poate pretinde că ştie esenţialul despre acest subiect pe baza propriei sale experienţe, a prietenilor şi cunoscuţilor apropiaţi, omiţând sau neglijând faptul că aceste experienţe sunt limitate. Cunoaşterea ştiinţifică în domeniul socio-umanului înseamnă cercetări sistematice, în care e cuprinsă (de multe ori prin intermediul unui eşantion) întreaga populaţie la care ea se referă.

Preview document

Introducere în Sociologie - Pagina 1
Introducere în Sociologie - Pagina 2
Introducere în Sociologie - Pagina 3
Introducere în Sociologie - Pagina 4
Introducere în Sociologie - Pagina 5
Introducere în Sociologie - Pagina 6
Introducere în Sociologie - Pagina 7
Introducere în Sociologie - Pagina 8
Introducere în Sociologie - Pagina 9
Introducere în Sociologie - Pagina 10
Introducere în Sociologie - Pagina 11
Introducere în Sociologie - Pagina 12
Introducere în Sociologie - Pagina 13
Introducere în Sociologie - Pagina 14
Introducere în Sociologie - Pagina 15
Introducere în Sociologie - Pagina 16
Introducere în Sociologie - Pagina 17
Introducere în Sociologie - Pagina 18
Introducere în Sociologie - Pagina 19
Introducere în Sociologie - Pagina 20
Introducere în Sociologie - Pagina 21
Introducere în Sociologie - Pagina 22
Introducere în Sociologie - Pagina 23
Introducere în Sociologie - Pagina 24
Introducere în Sociologie - Pagina 25
Introducere în Sociologie - Pagina 26
Introducere în Sociologie - Pagina 27
Introducere în Sociologie - Pagina 28
Introducere în Sociologie - Pagina 29
Introducere în Sociologie - Pagina 30
Introducere în Sociologie - Pagina 31
Introducere în Sociologie - Pagina 32
Introducere în Sociologie - Pagina 33
Introducere în Sociologie - Pagina 34
Introducere în Sociologie - Pagina 35
Introducere în Sociologie - Pagina 36
Introducere în Sociologie - Pagina 37
Introducere în Sociologie - Pagina 38
Introducere în Sociologie - Pagina 39
Introducere în Sociologie - Pagina 40
Introducere în Sociologie - Pagina 41
Introducere în Sociologie - Pagina 42
Introducere în Sociologie - Pagina 43
Introducere în Sociologie - Pagina 44
Introducere în Sociologie - Pagina 45
Introducere în Sociologie - Pagina 46
Introducere în Sociologie - Pagina 47
Introducere în Sociologie - Pagina 48
Introducere în Sociologie - Pagina 49
Introducere în Sociologie - Pagina 50
Introducere în Sociologie - Pagina 51
Introducere în Sociologie - Pagina 52
Introducere în Sociologie - Pagina 53
Introducere în Sociologie - Pagina 54
Introducere în Sociologie - Pagina 55
Introducere în Sociologie - Pagina 56
Introducere în Sociologie - Pagina 57
Introducere în Sociologie - Pagina 58
Introducere în Sociologie - Pagina 59
Introducere în Sociologie - Pagina 60
Introducere în Sociologie - Pagina 61
Introducere în Sociologie - Pagina 62
Introducere în Sociologie - Pagina 63
Introducere în Sociologie - Pagina 64
Introducere în Sociologie - Pagina 65
Introducere în Sociologie - Pagina 66
Introducere în Sociologie - Pagina 67
Introducere în Sociologie - Pagina 68
Introducere în Sociologie - Pagina 69
Introducere în Sociologie - Pagina 70
Introducere în Sociologie - Pagina 71
Introducere în Sociologie - Pagina 72
Introducere în Sociologie - Pagina 73
Introducere în Sociologie - Pagina 74
Introducere în Sociologie - Pagina 75
Introducere în Sociologie - Pagina 76
Introducere în Sociologie - Pagina 77
Introducere în Sociologie - Pagina 78
Introducere în Sociologie - Pagina 79
Introducere în Sociologie - Pagina 80
Introducere în Sociologie - Pagina 81
Introducere în Sociologie - Pagina 82
Introducere în Sociologie - Pagina 83
Introducere în Sociologie - Pagina 84
Introducere în Sociologie - Pagina 85
Introducere în Sociologie - Pagina 86
Introducere în Sociologie - Pagina 87
Introducere în Sociologie - Pagina 88
Introducere în Sociologie - Pagina 89
Introducere în Sociologie - Pagina 90
Introducere în Sociologie - Pagina 91
Introducere în Sociologie - Pagina 92
Introducere în Sociologie - Pagina 93
Introducere în Sociologie - Pagina 94
Introducere în Sociologie - Pagina 95
Introducere în Sociologie - Pagina 96
Introducere în Sociologie - Pagina 97
Introducere în Sociologie - Pagina 98
Introducere în Sociologie - Pagina 99
Introducere în Sociologie - Pagina 100
Introducere în Sociologie - Pagina 101
Introducere în Sociologie - Pagina 102
Introducere în Sociologie - Pagina 103
Introducere în Sociologie - Pagina 104
Introducere în Sociologie - Pagina 105
Introducere în Sociologie - Pagina 106
Introducere în Sociologie - Pagina 107
Introducere în Sociologie - Pagina 108
Introducere în Sociologie - Pagina 109
Introducere în Sociologie - Pagina 110
Introducere în Sociologie - Pagina 111
Introducere în Sociologie - Pagina 112
Introducere în Sociologie - Pagina 113
Introducere în Sociologie - Pagina 114
Introducere în Sociologie - Pagina 115
Introducere în Sociologie - Pagina 116
Introducere în Sociologie - Pagina 117
Introducere în Sociologie - Pagina 118
Introducere în Sociologie - Pagina 119
Introducere în Sociologie - Pagina 120
Introducere în Sociologie - Pagina 121
Introducere în Sociologie - Pagina 122
Introducere în Sociologie - Pagina 123
Introducere în Sociologie - Pagina 124
Introducere în Sociologie - Pagina 125
Introducere în Sociologie - Pagina 126
Introducere în Sociologie - Pagina 127
Introducere în Sociologie - Pagina 128
Introducere în Sociologie - Pagina 129
Introducere în Sociologie - Pagina 130
Introducere în Sociologie - Pagina 131
Introducere în Sociologie - Pagina 132
Introducere în Sociologie - Pagina 133
Introducere în Sociologie - Pagina 134
Introducere în Sociologie - Pagina 135
Introducere în Sociologie - Pagina 136
Introducere în Sociologie - Pagina 137
Introducere în Sociologie - Pagina 138
Introducere în Sociologie - Pagina 139
Introducere în Sociologie - Pagina 140
Introducere în Sociologie - Pagina 141
Introducere în Sociologie - Pagina 142
Introducere în Sociologie - Pagina 143
Introducere în Sociologie - Pagina 144
Introducere în Sociologie - Pagina 145
Introducere în Sociologie - Pagina 146
Introducere în Sociologie - Pagina 147
Introducere în Sociologie - Pagina 148
Introducere în Sociologie - Pagina 149
Introducere în Sociologie - Pagina 150
Introducere în Sociologie - Pagina 151
Introducere în Sociologie - Pagina 152
Introducere în Sociologie - Pagina 153
Introducere în Sociologie - Pagina 154
Introducere în Sociologie - Pagina 155
Introducere în Sociologie - Pagina 156
Introducere în Sociologie - Pagina 157
Introducere în Sociologie - Pagina 158
Introducere în Sociologie - Pagina 159
Introducere în Sociologie - Pagina 160
Introducere în Sociologie - Pagina 161
Introducere în Sociologie - Pagina 162
Introducere în Sociologie - Pagina 163
Introducere în Sociologie - Pagina 164
Introducere în Sociologie - Pagina 165
Introducere în Sociologie - Pagina 166
Introducere în Sociologie - Pagina 167
Introducere în Sociologie - Pagina 168
Introducere în Sociologie - Pagina 169
Introducere în Sociologie - Pagina 170
Introducere în Sociologie - Pagina 171
Introducere în Sociologie - Pagina 172
Introducere în Sociologie - Pagina 173
Introducere în Sociologie - Pagina 174
Introducere în Sociologie - Pagina 175
Introducere în Sociologie - Pagina 176
Introducere în Sociologie - Pagina 177
Introducere în Sociologie - Pagina 178
Introducere în Sociologie - Pagina 179
Introducere în Sociologie - Pagina 180
Introducere în Sociologie - Pagina 181
Introducere în Sociologie - Pagina 182
Introducere în Sociologie - Pagina 183
Introducere în Sociologie - Pagina 184
Introducere în Sociologie - Pagina 185
Introducere în Sociologie - Pagina 186
Introducere în Sociologie - Pagina 187
Introducere în Sociologie - Pagina 188
Introducere în Sociologie - Pagina 189
Introducere în Sociologie - Pagina 190
Introducere în Sociologie - Pagina 191
Introducere în Sociologie - Pagina 192
Introducere în Sociologie - Pagina 193
Introducere în Sociologie - Pagina 194
Introducere în Sociologie - Pagina 195
Introducere în Sociologie - Pagina 196
Introducere în Sociologie - Pagina 197
Introducere în Sociologie - Pagina 198
Introducere în Sociologie - Pagina 199
Introducere în Sociologie - Pagina 200
Introducere în Sociologie - Pagina 201
Introducere în Sociologie - Pagina 202
Introducere în Sociologie - Pagina 203
Introducere în Sociologie - Pagina 204
Introducere în Sociologie - Pagina 205
Introducere în Sociologie - Pagina 206
Introducere în Sociologie - Pagina 207
Introducere în Sociologie - Pagina 208
Introducere în Sociologie - Pagina 209
Introducere în Sociologie - Pagina 210
Introducere în Sociologie - Pagina 211
Introducere în Sociologie - Pagina 212
Introducere în Sociologie - Pagina 213
Introducere în Sociologie - Pagina 214
Introducere în Sociologie - Pagina 215
Introducere în Sociologie - Pagina 216
Introducere în Sociologie - Pagina 217
Introducere în Sociologie - Pagina 218
Introducere în Sociologie - Pagina 219
Introducere în Sociologie - Pagina 220
Introducere în Sociologie - Pagina 221
Introducere în Sociologie - Pagina 222
Introducere în Sociologie - Pagina 223
Introducere în Sociologie - Pagina 224
Introducere în Sociologie - Pagina 225
Introducere în Sociologie - Pagina 226

Conținut arhivă zip

  • Cap10_Cultura.DOC
  • Cap11_Interetnicitatea.doc
  • Cap12_stereotipii.doc
  • Cap13_discriminarea.doc
  • cap2_metodologie.doc
  • cap3_Individ_si_societate.doc
  • cap4_socializare.doc
  • Cap5_Educaeia.doc
  • Cap6_POPULATIE_SI_SOCIETATE.doc
  • Cap7_stratificare_sociala.doc
  • Cap8_Mobilitatea_sociala.doc
  • cap9_Comunicarea.doc
  • Capitolul 1.doc
  • Coperta.doc

Alții au mai descărcat și

Contribuția lui Dimitrie Gusti la Dezvoltarea Sociologiei Românești

Sociologia naţiunii în sistemul sociologic al lui Dimitrie Gusti La sfârşitul secolului XIX, începutul secolului XX, sociologia se confrunta cu...

Precursori ai Sociologiei

De-a lungul dezvoltarii societatii umane au fost formulate in diverse modalitati idei despre societate, realitatea sociala, relatii sociale....

Partidele Politice

Partidele politice sunt astăzi o realitate a vietii politice. Apariţia acestora este strâns legată de apariţia şi dezvoltarea democraţiei...

Istoricul Sociologiei

Sociologia este stiinta societatii, stiinta formelor de viata sociala omenesti. Termenul de sociologie nu este vechi, el a fost introdus de catre...

Teorii Sociologice

Dublul principiu durkheimian al disocierii si identitatii între faptul social si faptul individual, remarca E. Stanciulescu în 1996, este reluat T....

M.T.C.S

În 1990, G.Fischer reafirma importanta ruperii cunoasterii stiintifice de cea comuna prin punerea pe tapet a ideii potrivit careia, în mod spontan,...

Parteneriat Public-Privat

Întroducere Asigurarea unor servicii cost eficiente în arii din ce în ce mai extinse în baza unor bugete limitate este o mare provocare pentru...

Te-ar putea interesa și

Delicventa Juvenila - Forma a Deviantei Sociale

INTRODUCERE In ansamblul formelor particulare de devianta, delicventa sau infractionalitatea apare a avea gradul cel mai ridicat de...

Delincvența juvenilă în Județul Dolj în perioada 2007-2008

INTRODUCERE În ultimele patru decenii, delincvenţa juvenilǎ a devenit una din problemele sociale majore cu care s-a confruntat şi se confruntă,...

Chirurgia Plastică

INTRODUCERE – SCURTĂ ISTORIE A OPERAŢIILOR ESTETICE “Chiar dacă perioada actuală poate fi denumită perioada de glorie a a chirurgiei estetice, ea...

Introducere in Sociologia Rurala

Comunitatile rurale -Unitati teritoriale si grupuri umane Atat in lumea europeana industrializata si modernizata ,cat si in pampasurile Americii...

Tipologia Indicatorilor - Scalele

Investigaţia în domeniul ştiinţelor sociale şi comportamentale, ca oricare cercetare ştiinţifică, are ca scop descoperirea adevărului. “Pe baza...

Introducere în Sociologie

Introducere în sociologie În mod absolut evident, la nivelul simţului comun, studiul societăţii debutează cu studiul individualităţii. Ne dăm...

Introducere în Sociologie

Concepte – cheie: - mediul rural - dimensiunea ecologică, demografică, economică şi psiho-socială - interdisciplinaritatea - funcţia...

Introducere in Sociologie Economica

Introducere in sociologie economica Specificul sociologiei – 16.02.2007 Sociologia este stiinta modului de functionare al relatiilor inter-umane...

Ai nevoie de altceva?