Introducere in sociologie

Imagine preview
(8/10 din 2 voturi)

Acest curs prezinta Introducere in sociologie.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 14 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Sociologie

Extras din document

Capitol 1.

Sociologia poate fi definita ca fiind studiul sistemic al societatilor umane, punând accent în special pe sistemele modeme industrializate.

Sociologia a luat fiinta din încercarile oamenilor de a întelege schimbarile extinse care au aparut în societatile umane în ultimele doua sau trei secole. Schimbarile luate în consideratie nu sunt doar cele pe scara larga, deoarece, modificari majore s-au produs si în cele mai intime si personale trasaturi ale vietii oamenilor. Un astfel de exemplu ar putea fi punerea acce.ntului pe dragostea romantica, ca baza a casatoriei.

În cercetarea sociologica este important sa se faca distinctia între rezultatele intentionale si cele neintentionale ale actiunilor umane.

Practica sociologica implica capacitatea de a gândi imaginativ si detasarea de ideile preconcepute asupra vietii sociale. " Printre fondatorii clasici ai sociologiei se disting patru personalitati: Auguste Comte, Karl Marx, Emile Durkheim si Max Webel'. Comtc si Marx, care la mijlocul secolului XIX, au stabilit wlcle dintre problemele de baza ale sociologiei, elaborate mai târziu de Durkheim si Weber. Acestea se refera la natura sociologiei si la impactul dezvoltarii societatilor modeme asupra vietii sociale.

Michel Foucault si Jlirgen Habermas sunt cei mai importanti gânditori sociologi contemporani. Opera lor dezvolta în continuare teme formulate de fondatorii clasici.

Dupa acestia, sociologia este o stiinta, în sensul ca, implica metode sistematice de investigare si evaluarea teoriilor, necesare evidentierii si argumentarii logice. Aceasta însa nu putea fi modelata direct dupa stiintele naturale, deoarece. studierea comportamentului uman este fundamental diferita, sub mai multe aspecte, de studierea lumii naturale.

Sociologia are importante implicatii practice. Ea poate contribui la critica sociala si la practica reformei sociale în mai multe feluri. Mai întâi, îmbunatatirea întelegerii unui anumit complex de circumstante sociale ne ofera adesea o sansa în plus de a le controla. În al doilea rând, sociologia ne asigura mijloace de a ne spori sensibilitatea culturala, pem1itând politicii sa se bazeze pe constiinta valorilor culturale divergente. În al treilea rând, putem investiga consecintele (intentionale si neintentionale) ale adoptarii unui anumit program politic. În ultimul rând, si poate cel mai important, sociologia produce constiinta de sine, oferind grupurilor si indivizilor o sansa sporita de a-si determina conditiile propriei lor vieti.

Termeni importanti:

- Imaginatie sociologica= abilitatea pe care orice cercetator trebuie sa o dezvolte si care presupune intelegerea dintre biografia sociala si istoria personala

- Anomie=Stare a societății caracterizată prin lipsă de legi sau prin existența unor norme contradictorii care fac dificilă orientareaindividului în colectivitate. Absența normelor sau valorilor sociale la nivelul individului ori al societății; dezordine, dezorganizare

- Capitalism= un sistem economic care se distinge prin proprietatea privată asupra factorilor de producție, precum și prin urmărirea profitului, în general pe o piață competitivă. Caracteristicile centrale ale capitalismului includ proprietatea privată, acumularea de capital, schimbul voluntar de mărfuri (i.e. comerț)

- Constiinta de sine= Conștiința de sine este însușirea unei ființe de a realiza, la modul reflexiv, cine este, cu cine este, unde se află și în ce moment din timp se află.

Capitol 2.

Conceptul de cultura reprezinta lma dintre cele mai importante notiuni ale sociologiei. Cultura se refera la modalitatile de viata ale membrilor unei societati sau ale grupurilor din cadrul unei societati. Ea include arta, literatura si pictura, dar este totodata mult mai extinsa. Alte chestiuni culturale, de exemplu, sunt portul, obiceiurile, planurile de munca si ceremoniile religioase.

Cultura reprezinta o parte importanta din ceea ce ne face umani. În calitate de fiinte umane, însa, noi avem În comun si o mostenire biologica. Specia umana si-a facut aparitIa ca urmare a unui îndelungat proces de evolutie genetica. Fiintele umane fac parte din grupurile de mamifere superioare, primatele, cu care au foarte multe în comun din punct de vedere fiziologic.

Sociobiologia este importanta în primul rând din cauza felului în care întelege comportamentul animal; ideile sociobiologilor referitoare la viata sociala umana sunt însa speculative. Comportamentul nostru este influentat din punct de vedere genetic, dar înzestrarea noastra genetica probabil, conditioneaza doar potentialitatile comportamentului nostru, nu si continutul efectiv al activitatilor noastre.

Fiintele umane nu poseda instincte în sensul unor scheme complexe de comportament ne studiat. Un set de reflexe simple, plus o gama de nevoi organice, sunt caracteristici înnascute ale individului uman.

Formele de comportament gasite în toate, sau practic toate, culturile se numesc universalii culturale. Limbajul, prohibitia împotriva incestului, institutia casatoriei, familia, religia si proprietatea reprezinta principalele tipuri de universaliiculturale - dar în cadrul acestor categorii generale exista numeroase variatii în privinta valorilor si modalitatilor de comportament între diferite societati.

Învatarea caracteristicilor culturii noastre se poate realiza prin intermediul procesului de socializare. Socializarea este procesul prin care, intrând în contact cu alte fiinte umane, bebelusul neajutorat devine treptat o fiinta cunoscatoare, constienta de sine, deprinsa cu modalitatile respectivei culturi.

Opera lui Sigmund Freud sugereaza ca, copilul mic învata sa devina o fiinta autonoma doar atunci când învata sa echilibreze solicitarile mediului cu dorintele presante care provin din inconstient. Capacitatea noastra de a fi constienti de sine se bazeaza, în mod dureros, pe reprimarea impulsurilor inconstiente.

Dupa G.B. Mead, copilul dobândeste întelegerea faptului ca este un agent separat vazându-i pe ceilalti ca se comporta fata de el în maniera normala. Într-un stadiu ulterior, atunci când începe sa participe la jocurile organizate, când învata regulile jocului, copilul ajunge sa înteleaga "celalaltul generalizat" - valori generale si reguli culturale.

Jean Piaget distinge mai multe stadii importante în dezvoltarea capacitatii copilului de a întelege lumea. Fiecare stadiu implica dobândirea unor noi aptitudini cognitive si depinde de încheierea cu succes a celui precedent. Conform opiniei lui Piaget, aceste. stadii de dezvoltare cognitiva sunt trasaturi univers ale de socializare.

Socializarea este un proces ce se desfasoara pe tot parcursul vietii. În fiecare faza distincta a vietii exista tranzitii de realizat sau crize de depasit. Aceasta include ideea de moarte, ca stadiu final al existentei

Fisiere in arhiva (1):

  • Introducere in sociologie.docx