Introducere în sociologie economică

Introducere in sociologie economica

Specificul sociologiei – 16.02.2007

Sociologia este stiinta modului de functionare al relatiilor inter-umane in sistemul social, incercare de cuprindere sistematica a vietii sociale, a modului in care se organizeaza in totalitate si ca subsisteme.

Principalele atribute proprii stiintei sunt:x

- Vizeaza obiectivitatea

- Intersubiectivitate = cercetatori diferiti ajung la aceleasi concluzii prin aceleasi metode in acelasi domeniu.

- Orice stiinta incearca sa descopere legile domeniului

- Incearca sa descopere legile de functionare ale sistemului social

- Scopul este sa realizeze o imagine de ansamblu a mediului cercetat

- Sociologia incearca sa stabileasca o paradigma a sistemului social ( paradigma = imaginea de ansamblu realizata de un domeniu asupra sa)

- Ajunge la concluzii plecand de la fapte verificate

- Orice stiinta incearca sa dea explicatii valide asupra domeniului cercetat

- Orice stiinta incearca sa prezica - sociologia incearca sa dea o serie de predictii cu privire la domeniul vietii sociale sau la una dintre componentele vietii sociale

- Orice stiinta extrage niste concluzii care nu sunt absolute

- T. Kuhn, in “Istoria revolutiilor in stiinta” arata cum se produce evolutia in stiinta, cum anumite concluzii ajung sa fie depasite

- Robert K. Merton – fenomenul de serendipitate ( faptul neasteptat, aberant, dar care poate fi esential pentru restructurarea teoriei)

- Orice cercetare sociologica trebuite sa explice de la ce teorii pleaca, ce idei asupra ansamblului social sunt

- Este o stiinta numai cand se realizeaza o detasare ( dar e foarte greu atunci cand lucrezi cu oameni). Totdeauna ne ghidam dupa valorile care au generat realitatea.

Ca orice stiinta, si sociologia incearca sa explice anumite paradigme ( paradigma faptului social, paradigma comportamentului social – exista modele pe care comunitatea ni le inoculeaza). Ea penduleaza intre doua domenii majore: un domeniu teoretic-explicativ si un domeniu empiric (domeniul faptelor).

Sociologia opereaza cu un limbaj specific , conceptual ( conceptele = termeni ai limbajului stiintific cu unisemie; conceptele pot fi societare, regionale, particulare). Dat fiind ca aceste conceptii sunt abstractii, ele pot fi valorificate prin raportarea la domeniul empiric.

Orice concept poate fi transformat in definitie operationala ( modalitate de transpunere a conceptelor in termeni de procedura cu operatiuni specifice cu fundamentul lor empiric). Definitiile sunt latura observabila material a conceptelor. Aceste definitii operationale devin variabile in cercetari sociale ( instrument de clasificare a materialului empiric cercetat).

23.02.2007

Umanitatea s-a intrebat cum functioneaza sistemul realizat de ea insasi.

In acelasi timp, ganditorii au cautat sa vada care ar fi modalitatea de perfectioanre a functionarii sistemului social, au cautat sa vada constructia sistemica perfecta. In Antichitate gasim prima cercetare bazata pe comp. concreta.

Contractualismul a fost reprezentat de doi mari ganditori:

- Jean Jack Rousseau (Teoria contractului social) – in epoca primitiva oamenii erau salbatici. Din nevoia de organizare se realizeaza contractul social ( au renuntat de buna voia la o parte din libertatea lor pentru ca o insitutie superioara – statul – sa organizeze desfasurarea activitatii). Oamenii au dreptul sa ceara renegocierea contractului ( pentru a asigura mai multe libertati individului).

- Thomas Hobbes (Regula celui mai puternic “ Omul este lup pentru oameni” ) – oamenii sunt egali, dar exista instinctul concurentei. Contractul social este pentru a limita pe cei puternici. El spune ca trebuie intarit contractul ; “Leviathan”-ul ® statul ar trebui sa fie acest leviathan.

Teoria contractualista incerca sa explice cum functiona contractualitatea. In secolul XX apar primele conceptii sociologice care au viziune macrosociala:

- I. Organicismul ( H. Spencer)

- II. Materialismul ( K. Marx)

- III. Sociologismul ( E. Durckheim)

- IV. Simbolismul sociologic ( M. Weber)

I. Organicismul

Toate curentele cautau legi generale. Spencer spune ca sociologia poate fi asemuita cu un organism biologic. Ca orice organism complex sociologia are functii si organe specializate:

- Endoderma – functie de prelucrare

- Exoderma – aparare

- Mezoderma.

In secolul XIX, Ch. Darwin ( Legea evolutiei societatii) considera ca toate speciile biologice tind sa se adapteze la mediu ( selectia naturala) iar cele mai adaptate comunitatii au dreptul sa exploateze pe cele inferioare.

II. Materialismul

Marx considera ca exista o lege care asigura evolutia societatii umane ® Legea luptei de clase. Astfel, modul de productie are la baza proprietatea iar cine detine mijloacele de productie poate impune reguli sociale; de aici rezulta ca va exista o contradictie sociala continua.