Domeniu: Sociologie

Conține 1 fișier: doc

Pagini : 185 în total

Cuvinte : 71225

Mărime: 236.00KB (arhivat)

Publicat de: Severin Duță

Puncte necesare: 0

Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Ana Rodica Staiculescu, Dana Jitcov

CURS UNIVERSITAR Materialul prezentat se regaseste in extenso in volumul „Sociologie”, autori Ana Staiculescu si Dana Jitcov, Constanta, Ovidius University Press, 2003 sociologie IV

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Extras din curs

În 1990, G.Fischer reafirma importanta ruperii cunoasterii stiintifice de cea comuna prin punerea pe tapet a ideii potrivit careia, în mod spontan, indivizii au tendinta de a filtra informatiile disonante si de a le retine pe cele consonante, adica sa prefere informatiile ce confirma opiniile noastre si sa le ignore pe cele care le contrazic. Linia de demarcatie ce separa cunoasterea la nivelul simtului comun de cunoasterea stiintifica este, dupa parerea noastra, cea a adevarului stiintific. (1990, 69-75)

În 1971, W.Wallace enunta patru moduri de generare si testare a adevarului enunturilor :

a) Modul autoritarian, garanteaza adevarul enuntului prin calitatea de exceptie a producatorului enuntului (rege, sef de stat, etc.).

b) Modul mistic, prin care calitatea cunoasterii adevarate este conferita numai profetilor si marilor mistici prin starea de gratie.

c) Modul logico-rational, centrat pe logica formala, face apel la primele principii stabilind, prin deductie, adevarul. Importanta este rigoarea judecatii logice, si nu corespondenta cu realitatea.

d) Modul stiintific de determinare a adevarului asigura desubiectivizarea cunoasterii, îmbina aplicarea corecta a metodei de cunoastere cu observatia riguroasa a fenomenelor. « Pe baza observatiilor obiective si cu metode adecvate, se obtin enunturi empirice cu valoare de adevar » sustine F.Bacon, initiatorul empirismului. Cunoasterea stiintifica se bazeaza pe cinci postulate fundamentale despre lume (adevarul lor fiind recunoscut de majoritatea cercetatorilor din stiintele sociale si comportamentale) (J.W.Vander Zanden, 1998, apud Chelcea, 2001, 31)

1. Principiul realismului : lumea exista independent de observatiile noastre, nu e creata de simturile noastre ;

2. Principiul determinismului : relatiile din lume sunt organizate în termenii cauza-efect ;

3. Principiul cognoscibilitatii : lumea poate fi cunoscuta prin observatii obiective.

Daca primele trei postulate apartin lui J.W.Vander-Zanden (1988), urmatoarele doua au fost elaborate de Mc Burney (1983) :

4. Principiul rationalitatii : lumea externa poate fi cunoscuta pe cale logica (acest principiu poate fi subsumat principiului 3)

5. Principiul regularitatii : fenomenele din lume se produc în mod logic.

Cel mai important dintre cele cinci postulate este « Principiul determinismului » ale carui reguli de baza sunt urmatoarele :

a) viitorul este determinat în trecut ;

b) orice eveniment are o cauza determinata suficienta ;

c) cunoasterea se întemeiaza pe certitudine ;

d) cunoasterea stiintifica poate fi adusa, în principiu, la nivel de cunoastere completa ;

e) cunoasterea si metoda stiintifica pot fi, în principiu, unificate.

Este important de retinut faptul ca, determinismul nu trebuie înteles în sens laplace-ian ( adica în sensul respingerii existentei fenomenelor intrinsec aleatoare) ci în sensul empirismului probabilist enuntat de P.Suppes în 1990 în « Principiile metafizicii probabiliste ». (apud Chelcea, 2001, 32)

Aceste principii sunt :

a) Legile producerii fenomenelor naturale au, în esenta, caracter probabilist ;

b) Cauzalitatea are caracter probabilist ;

c) Certitudinea cunoasterii în sensul preciziei absolute a masuratorii este irealizabila ;

d) Cunoasterea completa a Universului este irealizabila ;

e) Stiintele, ca obiect, terminologie si metoda se caracterizeaza prin pluralism.