Cuprins
- I. Introducere 1
- II. Comunitate şi dezvoltare comunitară 3
- 2.1. Definirea comunităţii 3
- 2.1.1 Comunitate dezvoltată/ vs. Comunitate nedezvoltată 4
- 2.1.2 Ce înseamnă o comunitate dezvoltată 5
- 2.1.3 Ce înseamnă o comunitate nedezvoltată 5
- 2.2. Definirea şi contextualizarea conceptului de dezvoltare
- comunitară 7
- 2.2.1 Mişcarea comunitaristă 9
- 2.2.2. Perspectiva post modernistă 10
- 2.2.3. Dezvoltarea comunităţii – specialitate rurală şi urbană 11
- 2.2.4. Modele curente de intervenţie în comunitate 15
- 2.3. Pregătirea primei vizite în comunitate 23
- 2.3.1. Contactul iniţial cu principalii factori din comunitate (prima
- vizită) 24
- 2.3.2. Metode participative de evaluare a comunităţii – harta
- comunităţii 25
- III. Comunitatea romă 26
- 3.1. Originile poporului rom 26
- 3.1.1.Situaţia socială a romilor din evul mediu până în prezent 28
- 3.1.3. Structura socială tradiţională a comunităţilor de romi 33
- IV. Metodologia cercetării şi proiectul de intervenţie 36
- 4.1. Definirea problematicii abordate 36
- 4.1.1. Ipotezele şi obiectivele operaţionale 37
- 4.1.2. Populaţia cercetată 37
- 4.1.3. Metodologia cercetării 37
- 4.1.4 Desfăşurarea cercetării 38
- 4.1.5 Viziunea comunităţii 40
- 4.1.6 Planul de acţiune 41
- V. Concluzii 45
- Bibliografie 48
Extras din curs
I. Introducere
Odata cu caderea regimului comunist în România au iesit la suprafata şi
problemele reale ale comunităţilor de romi. Situatia romilor, atât la nivel european cât si
la nivel naţional, a suscitat un interes crescut datorita problemelor grave cu care se
confruntă acest grup etnic. La nivelul opiniei publice din România se considera ca romii
constituie un grup aparte în cadrul societatii, care are propriile sale reguli, care nu doreste
sa se integreze, cu un grad de criminalitate destul de crescut si mai ales ei contribuind la
„înrautatirea” imaginii externe a tarii. Mass-media românească îi prezintă pe romi ca
fiind un grup delincvent, implicat în tot felul de acte criminale. Majoritatea imaginilor
„şocante”, care au priza la public, îi au pe romi în postura de rau-făcători. Instituţiile
statului, în ultimii ani, au iniţiat măsuri publice pentru romi sub influenţa presiunilor
organismelor internaţionale de a respecta anumite standarde. Coform studiilor din ultimii
ani, efectuate la comanda Fundatiei pentru o Societate Deschisa, romii sunt perceputi ca
fiind o povara în cadrul societatii, un grup care afecteaza imaginea României în Europa,
dezvoltându-se un tip de abordare foarte riscant: majoritate/minoritate. În loc sa existe o
abordare a romilor din prisma cetatenilor ţării, la nivelul instituţiilor statale romii sunt
percepuţi ca fiind un alt tip de grup, un grup special.
Modul în care este perceput romul în România contemporana ţine de o imagine
denigratoare, dezumanizanta, care atrage permanent atenţia asupra faptului ca acest grup
constituie o problema de care societatea trebuie să se delimiteze. Întregii societăţi
românesti îi e „rusine” sa recunoasca existenta imaginilor dezumanizante despre romi,
preferând o abordare simplista, în care se afirma ca romii nu sunt rau trataţi în România,
ca li se ofera toate şansele de afirmare, însa ei nu doresc să se integreze în cadrul
societăţii (ex: li s-au oferitm locuri de munca, dar nu vor să muncească). Imaginarul
colectiv românesc îi portretizeaza pe romii ca fiind altceva în cadrul societatii, care
creează temeri, repulsii, neîntelegeri. Mentalul colectiv românesc refuza astfel sa-i
considere pe romi ca fiind cetăţeni activi ai societăţii actuale, folosindu-se de cele mai
multe ori cuvinte înjositoare (nespalat, urât, criminal, bandit, hoţ, etc), creându-se acele
mecanisme de stigmatizare care îi fac chiar şi pe romi să-şi refuze apartenenţa la propriul
grup etnic. Stigmatul social, în interiorul şi exteriorul grupului etnic roma, este aţa de
mare încât construirea unei imagini pozitive este aproape imposibilă.
Care sunt mecanismele statale şi societale prin care se asigură o reprezentare
echitabila a intereselor fiecarui grup etnic din societate? Cât de mult se poate cere unui
grup etnic să se schimbe atâta vreme cât societatea majoritară are propriile blocaje,
refuzând sa iasa din imaginile dezumanizante despre romi? Care sunt mecanismele
administrative şi juridice ale statului român care sa corespunda nevoilor reale ale
cetăţenilor din România, indiferent de apartenenta etnica? Care este gradul de
implementare a politicilor statale într-un mod echitabil, care să nu ţină cont de
apartenenţa etnică a unui grup sau altul din societate? La aceste întrebări încă mai caut
raspunsuri.
Lucrarea de faţă doreşte să ofere un model de intervenţi de succes în cadrul
comunităţilor de romi şi totodată se vrea un semnal de alarmă în ceea ce priveşte
dimensiunea şi gravitatea problemelor cu care se confruntă romii, nevoile speciale ale
acestora. Modelul de intervenţie care se pretează cel mai bine în munca cu comunităţile
de romi din România este cel al dezvoltării comunitare. Spun acest lucru având în vedere
faptul că romii cumulează o serie de caracteristici ale deprivării atât din punct de vedere
material, cât şi organizaţional, educaţional, lingvistic, religios etc. Deci lucrarea îşi
propune să demonstreze că prin intermediul dezvoltării comunitare poate contribui la
integrarea socială a romilor. Prin urmare capitolele care urmează sunt:
Comunitate şi dezvoltare comunitară
În acest capitol am definit ceea ce înseamnă comunitate şi munca în comunitate,
precum şi ce înseamnă o comunitate dezvoltată / vs. comunitat nedezvoltată. De
asemenea, am conturat forme ale muncii comunitare şi am descris rolurile pe care
trebuie să le îndeplinească cel care facilitează intervenţia comunitară. Toate
acestea au avut ca scop scoaterea în evidenţă a avantajelor muncii de tip
dezvoltare comunitară pentru grupul etnic rrom.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Metode de Interventie in Cadrul Comunitatilor Defavorizate.pdf