Metodologia cercetarii in stiintele socio-umane

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest curs prezinta Metodologia cercetarii in stiintele socio-umane.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 18 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Sociologie

Extras din document

1. Metoda. Tehnica. Procedeu.

Prin metoda se intelege modul de cercetare, sistemul de reguli si principii de cunoastere si de transformare a realitatii obiective. Metoda reprezinta aspectul teoretic cel mai activ al stiintei, care jaloneaza calea dobandirii de cunostinte noi. (ex: metode statistice, metode de culegere a informatiilor, metode de prelucrare a informatiilor, metode de interpretare a informatiilor etc.)

Tehnica desemneaza ansamblul de reguli si procedee pentru o actiune eficienta in cadrul unor activitati umane. (in sfera productiei materiale, productiei spirituale etc.) Tehnicile de cercetare, subsumate metodelor, se refera la demersul operational al abordarii fenomenelor de studiu.

Procedeul reprezinta maniera de actiune, de utilizare a instrumentelor de investigare, care nu sunt altceva decat unelte materiale. (ghid de interviu, foaie de observatie etc.)

Metoda - Ancheta

Tehnica - Chestionar

Procedeu - Autoadministrare (mod de aplicare)

Instrumentul de investigare - Lista propriu-zisa de intrebari (chestionarul tiparit)

2. Directiile si etapele de cercetare.

Delbert Miller considera ca cercetarea cunoaste trei directii, in functie de natura problemei, scopul cercetarii si tehnicile adecvate:

- fundamentala (pura): are ca obiectiv obtinerea de cunostinte noi si dezvoltarea teoriei

- aplicativa: este orientata spre analiza problemelor sociale si spre determinarea de solutii pentru rezolvare

- evaluativa: consta in determinarea efectelor diferitelor actiuni intreprinde in societate

Ancheta prin chestionar, in functie de tema, scopuri si populatie trebuie sa parcurga urmatoarele etape:

1. Stabilirea si delimitarea temei: tema de cercetare poate fi aleasa pe baza interesului

de cunoastere al cercetatorului. Pentru a-i convinge pe cei din jur de importanta temei sale, cercetatorul trebuie sa construiasca o motivatie adecvata a alegerii temei.

2. Formularea obiectivelor: pentru fiecare cercetare trebuie sa se urmareasca obiective

precise in legatura cu populatia care va fi investigata. Se face distinctia intre obiective generale si obiective particulare.

3. Calcularea si stabilirea mijloacelor materiale: mijloace documentare, mijloace de deplasare, mijloace de redactare, aparatura, echipa de cercetare etc.

4. Universul cercetarii sau delimitarea populatiei: evidentierea caracteristicilor de baza ale populatiei careia ii este specific fenomenul studiat la un moment dat. (de natura demografica, economica, culturala)

Ancheta prin chestionar se realizeaza prin utilizarea unui esantion care este extras dintr-o populatie mai larga, numita populatie de referinta sau univers al cercetarii. Este necesar sa stabilim populatia cercetarii imediat dupa ce au fost stabilite obiectul si obiectivele ei.

5-6. Preancheta si documentarea: documentarea prealabila are in vedere atat documentarea livreasca (literatura de specialitate, arhive, raporturile unei cercetari anterioare) cat si una de teren (preancheta), prin luarea la cunostinta pe cale directa de fenomenele ce alcatuiesc tema cercetarii. (observatii, discutii cu specialisti, vizite in localitati, convorbiri cu populatia)

Preancheta este o etapa care serveste alaturi de documentare la formularea si definirea ipotezelor.

7. Stabilirea ipotezelor: ipoteza este o explicatie plauzibila care devine teorie daca cercetarea o confirma. Pentru a realiza scopurile anchetei trebuie formulate o serie de ipoteze care urmeaza a fi verificate pe teren.

8. Construirea esantionului: o ancheta se intreprinde cel mai adesea prin intermediul unui esantion si foarte rar prin investigarea directa a intregii populatii. A construi un esantion inseamna a cauta in cadrul unei populatii de referinta printr-un anumit procedeu de esantionare un anumit numar de indivizi a caror grupare trebuie sa intruneasca anumite insusiri, in primul rand reprezentativitatea.

9. Elaborarea instrumentelor de cercetare: instrumentele de cercetare servesc la culegerea datelor. Acestea pot fi: fise de observatie, de experiment, tabele statistice, chestionare, ghiduri de interviu etc. Cand elaboram chestionare, intrebarile formulate trebuie sa fie clare,

concise, simple, lipsite de orice ambiguitate. Pretestarea si ancheta pilot vor arata care dintre

intrebari trebuie eliminate.

10. Pretestarea si definirea chestionarului si a anchetei pilot: pretestarea va stabili si

va masura gradul de acceptabilitate, nivelul de intelegere si de interpretare a intrebarilor de catre subiecti.

11. Administrarea pe teren a formularelor: procedeele de aplicare sunt:

- autoadministrarea

- administrarea directa

- expedierea chestionarului prin posta

- administrarea colectiva (tip extemporal)

12. Codificarea raspunsurilor: este operatia prin care cercetatorul stabileste tipurile de raspunsuri si atribuie fiecarui tip o cifra sau o litera (adica un cod) Codificarea este o etapa intermediara intre administrarea chestionarului si analiza raspunsurilor, constand in transcrierea informatiilor intr-un limbaj determinat de coduri, fiecare cod corespunzand unei singure categorii de date.

Cel mai raspandit program de prelucare a datelor sociale este Special Package for Social Sciences. (SPSS)

13. Analiza datelor: trebuie sa se inscrie in perspectiva ipotezelor de lucru stabilite initial, bazate pe preancheta si studiul documentelor. Pe parcurs trebuie facute analize suplimentare pentru datele care prezinta interes.

14. Redactarea concluziilor si a raportului de ancheta (propuneri de interventie in viata sociala legata de fenomenele studiate): concluziile trebuie sa fie scurte si complete. Expunerea trebuie sa fie clara, precisa. Ideile si concluziile trebuie solid argumentate.

Fisiere in arhiva (1):

  • Metodologia cercetarii in stiintele socio-umane.doc