Planificare Familială

Planificarea familială este determinarea conștientă de către familie a numărului de copii și a eșalonării în timp a nașterilor.

Prin măsuri de planificare familială înțelegem efortul de limitare a sarcinilor nedorite, a avortului și urmării lui.

Definiții mai recente ale acestui concept:

- Sinonime: igienizarea reproducerii, acțiune reproductivă, planificarea nașterilor, controlul nașterilor, limitarea nașterilor.

Planificarea familială implică dreptul individului de a decide numărul de copii și planificarea nașterilor, dreptul de a folosi metode contraceptive, absența unor bariere legate de dezvoltarea serviciilor contraceptive și sterilitate.

Avantaje și dezavantaje: calitatea, accesibilitatea serviciilor de contracepție, disponibilitatea unei game largi de contraceptive.

Determinarea calității produsului de concepție ține de o serie de factori obiectivi și subiectivi. Dreptul fundamental al femeii de a alege momentul concepției – spațializarea nașterilor, sarcina reprezintă un efort, o suprasolicitare (rata nașterii 4 în 4 ani).

Atât mortalitatea infantilă cât și mortalitatea maternă sunt influențate nu doar de spațializarea nașterilor ci și de vârsta mamei (rata maximă de mortalitate maternă se atinge, în cazul femeilor sub 20 de ani și a celor peste 35 de ani cu 3/mai mulți copii).

Planificarea familială previne cel puțin 3 tipuri de sarcini cu risc crescut: sarcini la vârste mai mari de 35 de ani și la un interval protogenezic mai mic de 2 ani.

Categoriile profesionale implicate în planning:

- Planificarea familială se situează la limita dintre medical și social și implică medici specialiști de planificare familială, implică medicul de familie, de medicină școlară, asistenți sociali etc.

Planificarea familială interesează următoarele aspecte:

- Contracepția

- Prevenirea sarcinilor nedorite

- Tratamentul bolilor cu transmitere sexuală

- Reducerea mortalității și morbidității materno-infantile

- Consilierea psihosexuală

- Tratamentul infertilității

- Avortul

- Sterilizarea voluntară

- Sfatul genetic

- Consultul premarital

- Adopția

- Aspecte psiho-sociale ale cuplului

Rolul medicului în diagnosticul clinic și de laborator al sarcinii: îndrumarea adecvată și consultația premaritală, stabilizarea diagnosticului, tratamentul infertilității, program de screening pentru depistarea cancerului genito-mamar.

Regulile de bază ale planificării familiale implică următoarele considerații:

- Orice metodă științifică de protecție este mai bună decât lipsa acesteia, metoda care se folosește cu consecvență, atitudinea subiecților față de contracepție este un factor important al eficienței

- Alegerea contracepției se face în funcție de scopul reproductiv, vârstă, starea de sănătate, obiceiuri de viață, disponibilitatea mijloacelor, necesitatea protecției infecției cu transmitere sexuală.

Consilierea prezintă și faze:

- Consilierea inițială, la primire, i se descriu persoanei toate metodele contraceptive, riscurile și beneficiile metodelor

- Consilierea specifică metodei care se realizează înainte și imediat după oferirea serviciilor și cuprinde instrucțiuni despre modul de utilizare, eficiența metodei, reversibilitatea ei.

- Consiliere de urmărire privind utilizarea metodei, satisfacția față de aceasta.

Obiectivele primare ale evaluării sunt pentru a determina dacă pacienta nu este însărcinată, dacă există vreo problemă ce necesită continuarea investigațiilor, tratamentul bolilor cu transmitere sexuală. Evaluarea se face prin câteva întrebări cheie și dacă nu se identifică probleme speciale pot fi oferite metode contraceptive în condiții de siguranță și cu excepția sterilizării nu sunt necesare examene fiziologice.