Psihologie Sociala

Imagine preview
(7/10 din 7 voturi)

Acest curs prezinta Psihologie Sociala.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 35 de pagini .

Profesor: Mihai Pascaru

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Sociologie

Extras din document

Tema 1

PSIHOLOGIA SOCIALA  DEFINIRE, ISTORIC,

DOMENII DE APLICABILITATE

1.1. Câmpul de preocupari al psihologiei sociale

În cursul sau de Psihologie sociala (Alba Iulia, 2002), Petru Ilut, ne sugereaza faptul ca în conturarea preocuparilor unei discipline stiintifice un inventar al definirii acesteia constituie un punct de plecare important. Sunt retinute astfel definitiile urmatoare:

[psihologia sociala este] acea ramura a stiintelor sociale ce încearca sa explice cum societatea influenteaza cognitia, motivatia, dezvoltarea si comportamentul indivizilor si cum aceasta, la rândul ei, e influentata de indivizi (D. Cartwright).

psihologia sociala studiaza cum gândurile, simtamintele si comportamentele indivizilor sunt influentate de ceilalti oameni (S. Taylor).

[psihologia sociala ] se focalizeaza asupra comportamentului social - cum oamenii interactioneaza între ei si gândesc unul despre altul (R. Baron).

[psihologia sociala este] studiul interactiunii comportamentelor si proceselor psihice umane; ea studiaza totodata rezultatele acestei interactiuni: starile si procesele psihice colective, situatiile de grup, personalitatea (S. Chelcea)

La acestea profesorul clujean adauga propriul sau mod de definire:

psihologia sociala vizeaza felul în care contextele micro-, mezo- si macrosocioculturale afecteaza continutul proceselor psihice si comportamentele indivizilor si felul în care iau nastere, se structureaza sau se modifica contextele socioculturale, în special cele micro- si mezo- prin interactiunea mental-emotionala si comportamentala a acestora.

Dupa R. Baron, Petru Ilut retine aceste trei principale trasaturi ale psihologiei sociale:

1) Stiintificitatea psihologiei sociale - termenul stiinta nu se refera numai la domenii foarte bine constituite si avansate ale cunoasterii, cum ar fi fizica, chimia, biologia (stiinte tari), ci si la investigarea unor subiecte precum dragostea, mariajul, prejudecatile, atitudini fata de viata si lume si multe altele;

2) Psihologia sociala se centreaza asupra comportamentelor (sociale) individuale. Fenomene ca altruismul si agresivitatea, mariajul si divortul, prejudecatile si discriminarea sunt determinate social si se petrec în contexte culturale specifice, dar pâna la urma indivizii concreti sunt cei care iubesc, se casatoresc, divorteaza si au prejudecati. Psihologia sociala se focalizeaza asupra conduitelor persoanelor în diverse situatii si aranjamente sociale, pe când sociologia, chiar daca vizeaza multe fenomene comune cu psihologia sociala, se concentreaza asupra grupurilor si societatii de ansamblu, si nu asupra individului. De exemplu, P. Ilut face referiri la faptul ca atât psihologii sociali, cât si sociologii studiaza agresiunea umana, dar în timp ce primii au în vedere factorii care fac ca anumiti indivizi sa comita acte de agresiune (frustrarea si mânia provocate de o alta persoana, proasta dispozitie), sociologii se intereseaza de cauzele societale (saracie, scolaritate redusa etc.).

3) Psihologia sociala examineaza cauzele multiple ale comportamentelor si gândirii sociale.

Fiecare stiinta aproape are o problema fundamentala pe care si-o asuma spre rezolvare. Pentru reputatul psihosociolog francez S. Moscovici, retine Petru Ilut, problema fundamentala a psihologiei sociale este si a fost conflictul dintre individ si societate, felul în care el rezista la presiunile majoritatii, opozitia dintre lider si grupul sau, discutiile din cadrul unui grup în vederea luarii unei decizii si altele de acest fel, iar obiectul mai concret este dat de fenomenele ideologice (cognitii si reprezentari sociale) si de fenomenele de comunicare sociala (schimburile de mesaje lingvistice si nonlingvistice).

Sunt identificate, ne semnaleaza P. Ilut, patru niveluri de analiza ale psihologiei sociale:

primul ar fi reprezentat de procesele psihice  intrapersonale, care se refera la modul organizare a experientei individuale cu privire la lumea sociala;

al doilea nivel îl constituie dinamica relatiilor interpersonale si ia în considerare structuri si procese care au loc între indivizi ca actori intersanjabili;

al treilea nivel acopera perimetrul unui grup si se refera diferentele de status si roluri, ce se reflecta în interactiuni situationale în care indivizii nu sunt intersanjabili, iar relatiile nu sunt totdeauna simetrice (relatii de putere, de exemplu sef - subaltern, parinte - copil);

al patrulea nivel de analiza este cel al relatiilor intergrupale, în care se releva importanta functionarii ideologiilor sociale, a unor norme si reprezentari asupra comportamentelor grupale si individuale.

I. Radu (1994), retine P. Ilut, înscrie în problematica psihologiei sociale patru dimensiuni:

cea a persoanei în context social, trasaturile de personalitate si în buna masura caracteristice inteligentei si ale altor aptitudini fiind determinate si desfasurându-se în segmente ale realitatii sociale;

aceea a relatiilor interpersonale si grupul mic, autorul aratând ca scena vietii noastre cotidiene o formeaza grupul mic, inclusiv ipostaza lui de relatii diadice (cuplul conjugal, prietenia etc.).

cea care vizeaza fenomene socio-psihologice în grupuri mari (natiuni, clase sociale, grupuri de vârsta si profesionale etc. si se refera la teme cum ar fi psihologia popoarelor sau etnopsihologia, multimi si episoade de masa, informarea colectiva si opinia publica, reprezentarile colective.

cercetarile interculturale, psihologia sociala studiind fenomene generale, dar si variatii interculturale.

1.2. Psihologia sociala: repere istorice si tendinte actuale

Constituirea unei ramuri stiintifice, ne avertizeaza Petru Ilut, nu are un moment bine definit.

Fixarea unor intervale mai precise ale nasterii psihologiei sociale depinde de doi factori importanti: 1) orgoliul national si 2) pozitia epistemologica -pozitivista (cantitativista) sau calitativista.

Astfel, autorii francezi vad debutul psihologiei sociale prin G. Tarde, cu ale sale legi ale imitatiei (Les Lois de limitation, 1890), si prin G. Le Bon, care a scris o influenta lucrare despre manifestarile si mecanismele psihologiei maselor (Psychologie des Foules, 1895).

Specialisti germani considera ca poate fi acreditat ca unul dintre fondatorii psihologiei sociale Wundt, întemeietorul psihologiei experimentale, dar care, în contrapunct cu aceasta, a scris zece volume de psihologia popoarelor (Volkerpsychologie, 1900-1920) analizele lui putând fi subsumate într-o anumita masura la ceea ce astazi se numeste abordare calitativa. Autorii germani arata însa ca o pregatire consistenta a aparitiei psihologiei sociale s-a facut mai înainte, la mijlocul secolului al XIX-lea, prin activitatea unor etnologi, lingvisti si filosofi interesati de probleme mai concrete, printre care T. Waitz A. Bastian, M. Lazarus si H. Steinhal.

Fisiere in arhiva (1):

  • Psihologie Sociala.doc