Relații inter-etnice

OBIECTUL SOCIOLOGIEI RELATIILOR INTERETNICE. SOCIOLOGIA RELATIILOR INTERETNICE SI ETNOPSIHOLOGIA

1. Obiectul si problematica sociologiei relatiilor interetnice

Considerarea sociologiei relatiile interetnice ca o ramura a sociologiei, pozitie epistemologica mai mult decât corecta, în opinia noastra, ne obliga sa structuram demersul nostru din lucrarea de fata plecând mai întâi de la definirea faptului social – obiectul sociologiei în general.

În 1913, sociologul francez René Worms publica primul volum din Philosophie des sciences sociales, volum intitulat Objet des sciences sociales si în care spatii largi sunt rezervate analizei faptului social. În acest context, R. Worms se raporteaza critic la pozitiile adoptate în definirea faptului social de catre Gabriel Tarde, Emile Durkheim si Adolphe Coste , oferind în final propria sa pozitie, pe care o dezvolta printr-o serie de elemente de analiza si tipologizare.

În lucrarea amintita este rezumata si prezentata astfel conceptia lui G. Tarde: “Dupa el orice fapt social este mai mult sau mai putin un apt de imitatie. Toate actele umane, în consecinta, se împart în doua categorii: unele sunt opera personala a individului care le realizeaza, altele sunt, la el, copie a ceea ce vede ca fac cei din jurul sau; primele constituie inventii, cele din urma – imitatii; primele sunt fenomene individuale, cele din urma sunt fenomene sociale” (Worms, 1913, 79).

Prezentând elementele fundamentale ale pozitiei lui A. Coste, R. Worms precizeaza ca el distinge, printre ideile si actiunile fiecarui om, pe cele care sunt produse de viata sociala si pe cele care sunt rezultat al activitatii mentale personale. El gândeste ca sociologia este stiinta celor dintâi si rezerva studiul celor din urma la ceea ce numeste ideologie. Între ele se stabileste o distanta la fel de mare cum este cea dintre sociologie si biologie. Punctul de vedere durkheimian ne este cunoscut deja. Fara a mai reveni asupra lui, vom prezenta doar principalele observatii ale lui Worms.

Dupa aprecierea lui R. Worms exista, în punctele de vedere ale lui Durkheim si Coste, o anumita doza de exagerare. Diferenta dintre individual si social nu este atât de mare pe cât si-o imagineaza acesti autori . Socialul nu se realizeaza decât prin acte individuale; el se coloreaza deci, obligatoriu, cu nuante individuale. Si individualul, reciproc, nu constituie decât cea mai mica parte a existentei sprijinita pe un fond social asupra caruia îsi pune cu necesitate amprenta. Pe de alta parte, vederile lui Tarde cer, de asemenea, un corectiv. Când doi indivizi actioneaza paralel, aceasta nu înseamna întotdeauna ca unul îl imita pe celalalt. Este posibil ca existenta circumstantelor identice sa faca sa se nasca în fiecare gânduri identice. Ei pot sa se întâlneasca si sa nu se copie.

În conturarea pozitiei sale, R. Worms, dupa respingerea imitatiei si constrângerii ca elemente definitorii pentru faptul social, pleaca de la realitatea concursului multitudinii de gânduri si multitudinii de activitati, realitate pe care o considera de regasit la baza tuturor faptelor sociale.

Concursul este apreciat drept un fenomen extrem de general, susceptibil de a lua forme extrem de diverse. Cazurile de concurs sunt mult mai numeroase decât cele de imitatie si de constrângere.

Toate acestea îl fac R. Worms sa considere termenul de concurs suficient de larg pentru a cuprinde întreaga varietate a fenomenului social. Autorul nu pretinde ca în concurs se afla cauza vietii sociale, ci vrea sa sublinieze faptul ca el este forma si semnul distinctiv, ca el traduce si exprima socialul, ca nu exista concurs între fiintele umane care sa nu fie un act social si ca, reciproc, nu exista fapt social care sa nu fie fenomen de concurs între un numar, de altfel, nelimitat de indivizi.

Definirea faptului social prin notiunea de concurs (în sensul coparticiparii nu neaparat competitive), ne-ar putea apropia de sesizarea conexiunilor inverse din faptul social si de perceperea aspectelor informationale.

R. Worms nu duce însa analizele sale pâna la punctul evidentierii acestor aspecte desi putem crede ca le are în vedere.