Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Sociologie
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 72 în total
Cuvinte : 28206
Mărime: 463.20KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Conf.univ.dr. Carmen Furtuna

Extras din document

Obiective

Cursul îşi propune: să ofere studenţilor o imagine generală asupra

problematicii comunicării de masă şi a opiniei publice din perspectivă

sociologică; să-i iniţieze pe studenţi în cunoaşterea şi înţelegerea principalelor

concepte şi paradigme ale celor două sociologii de ramură – sociologia

comunicaţiilor de masă şi sociologia opiniei publice; să formeze abilităţile de

operare ale studenţilor cu conceptele însuşite şi limbajul specific domeniilor;

să contribuie la stimularea capacităţilor de analiză şi interpretare a

fenomenelor şi proceselor din sferele mass-media şi opiniei publice; să

contribuie la înţelegerea locului şi a rolului mijloacelor de comunicare de

masă şi al opiniei publice în lumea contemporană, precum şi a impactului

acestora la nivelul societăţii româneşti şi la scară internaţională.

SEMESTRUL I

SOCIOLOGIA COMUNICĂRII

I. SOCIOLOGIA – ŞTIINŢĂ A REALITĂŢII SOCIALE

1. Geneza şi evoluţia sociologiei

În raport cu alte ştiinţe, sociologia este relativ tânără. Începuturile

sociologiei ştiinţifice pot fi plasate în prima jumătate a secolului al XIX-lea.

Preocupări sociologice au existat, însă, şi înainte. Până în secolul al XIX-lea,

sociologia se afirmă în planul gândirii şi cercetării sociale prin seria

precursorilor, care începe cu unii filosofi ai lumii antice (Platon, Aristotel),

continuă cu gânditori creştini (Sfântul Augustin, Thomas d’Aquino),

reprezentanţi ai gândirii renascentiste (Machiavelli, Jean Bodin) şi gânditori

sociali apreciaţi ca făcând parte din „şcoli naţionale” (John Locke,

Thomas Hobbes, Adam Smith, David Hume, Montesquien, Saint-Simon,

J.J. Rousseau, I. Kant, J.G. Herder, G.W.F. Hegel etc.). Aceste preocupări

106

pot fi încadrate mai corect, însă, în ceea ce am putea numi presociologie

sau protosociologie.

Următoarea etapă este reprezentată de seria fondatorilor sau a

întemeietorilor sociologiei¸ hotărâtoare pentru destinul noii discipline

sociale în proces de constituire, care cuprinde personalităţi ştiinţifice cu

contribuţii substanţiale, de marcă la promovarea sociologiei ca ştiinţă:

Herbert Spencer, Auguste Comte, Émile Durkheim, Karl Marx,

Georg Simmel, Max Weber, G. Mosca, Vilfredo Pareto, G.H. Mead şi

T. Parsons.

Precizăm, în continuare, extrem de succint, ceea ce considerăm a fi

esenţa gândirii sociologice cu privire la modernitate a unora dintre

fondatorii disciplinei:

- Lumea se mişcă în direcţia sporirii ordinii şi armoniei (H. Spencer).

- Omenirea evoluează în direcţia unei lumi dominate de ştiinţă

(A. Comte).

- Capitalismul se bazează pe exploatarea muncitorilor de către

capitalişti (K. Marx).

- Lumea modernă oferă mai puţină coeziune morală decât o făceau

societăţile anterioare (É. Durkheim).

- Economia financiară şi metropola sunt simbolurile modernităţii şi

ariile (zonele) în care lumea modernă poate fi cel mai bine înţeleasă

(G. Simmel).

- Lumea modernă este o cuşcă de fier produsă de sisteme raţionale,

din care nu există scăpare (M. Weber).

- Societatea modernă este caracterizată de o sporire a acţiunilor

logice ale indivizilor umani (V. Pareto).

- Societatea este un sistem integrat de structuri şi funcţii sociale

(T. Parsons).

9. Modul cum gândesc oamenii, ca şi concepţiile lor despre ei înşişi

sunt modelate de experienţele lor sociale (G.H. Mead).

Aşadar, apariţia sociologiei ştiinţifice se leagă de transformările pe

care societăţile europene le parcurg în decursul secolelor al XVII-lea –

al XVIII-lea, transformări care au dus la formarea lumii moderne, sau, cu

un termen extrem de folosit în ultimele decenii, a modernităţii. Aceste

transformări au avut loc pe multiple planuri: spiritual (societatea europeană

se secularizează progresiv, creşte încrederea în ştiinţă ca instrument al

emancipării umane), social (procese de urbanizare rapidă, mari mişcări

demografice, implicarea maselor populare în procese revoluţionare),

economic (industrializarea producţiei), politic (formarea statelor naţionale

suverane ca birocraţii tot mai complexe), cultural (modificarea percepţiei

107

spaţiului şi timpului, apariţia şi răspândirea sistemelor de comunicare în

masă).

Momentul apariţiei sociologiei se înscrie în efortul mai amplu al

filosofiei occidentale (în sens larg) de a elabora o etică socială seculară,

raţională. Sociologia apare, aşadar, ca unul dintre rezultatele acestui proces

de făurire a modernităţii, ea fiind totodată ştiinţa care îşi asumă explicit ca

obiect de cercetare noua realitate social-istorică pe care o reprezintă lumea

modernă

Preview document

Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice - Pagina 1
Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice - Pagina 2
Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice - Pagina 3
Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice - Pagina 4
Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice - Pagina 5
Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice - Pagina 6
Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice - Pagina 7
Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice - Pagina 8
Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice - Pagina 9
Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice - Pagina 10
Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice - Pagina 11
Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice - Pagina 12
Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice - Pagina 13
Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice - Pagina 14
Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice - Pagina 15
Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice - Pagina 16
Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice - Pagina 17
Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice - Pagina 18
Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice - Pagina 19
Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice - Pagina 20
Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice - Pagina 21
Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice - Pagina 22
Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice - Pagina 23
Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice - Pagina 24
Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice - Pagina 25
Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice - Pagina 26
Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice - Pagina 27
Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice - Pagina 28
Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice - Pagina 29
Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice - Pagina 30
Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice - Pagina 31
Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice - Pagina 32
Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice - Pagina 33
Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice - Pagina 34
Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice - Pagina 35
Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice - Pagina 36
Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice - Pagina 37
Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice - Pagina 38
Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice - Pagina 39
Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice - Pagina 40
Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice - Pagina 41
Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice - Pagina 42
Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice - Pagina 43
Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice - Pagina 44
Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice - Pagina 45
Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice - Pagina 46
Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice - Pagina 47
Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice - Pagina 48
Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice - Pagina 49
Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice - Pagina 50
Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice - Pagina 51
Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice - Pagina 52
Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice - Pagina 53
Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice - Pagina 54
Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice - Pagina 55
Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice - Pagina 56
Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice - Pagina 57
Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice - Pagina 58
Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice - Pagina 59
Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice - Pagina 60
Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice - Pagina 61
Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice - Pagina 62
Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice - Pagina 63
Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice - Pagina 64
Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice - Pagina 65
Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice - Pagina 66
Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice - Pagina 67
Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice - Pagina 68
Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice - Pagina 69
Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice - Pagina 70
Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice - Pagina 71
Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice - Pagina 72

Conținut arhivă zip

  • Sociologia Comunicarii si a Opiniei Publice.pdf

Alții au mai descărcat și

Teorii Sociologice Contemporane

Structuralismul sociologic(S.S)-contributie americana la dezvoltarea sociologie - etimologie-struere(lat.)=a construi - ca metoda de curent...

Sociologia Opiniei Publice

Elogiul si defaimarea opiniei Din cele mai vechi timpuri fenomenul pe care am putea sa îl numim astazi “opinie publica” a fost valorizat atât...

Sociologia Urbană

CURS 1. Precizări conceptuale: urban, urbanizare, urbanism, sociologie urbană 2. Înfăţişările oraşului 3. Puncte de plecare în studiul...

Sociologia Opiniei Publice

Etimologic, cuvantul provine la latinescul „opinari”= a crede, a banui, a formula o parere si este expresia unei convingeri subiective intr-o...

Sociologia Religiilor

Sociologia religiilor in ansamblul stiintelor religiologice: Incercari de intelegere si explicare a religiei sunt de cind exista religia....

Introducere în Filozofia Moralei

1. OBIECTUL ŞI PROBLEMATICA ETICII 1.1. Precizări terminologice Etimologic termenul etică provine din grecescul ethos, care originar era...

Te-ar putea interesa și

Comunicarea în cadrul organizațiilor economice

Relatiile publice reprezinta o modalitate de comunicare intre o organizatie si "publicurile" sale. Activitatea de relatii publice, pe de o parte ii...

Mijloace Publicitare

INTRODUCERE Actualitatea temei. Publicitatea nu poate fi redusă la o teorie sau la un singur model: de fapt creaţia publicitară bazată pe explozii...

Persuasiunea

Indoielile noastre sunt tradatori si ne fac sa pierdem lucrurile bune pe care le-am putea castiga din cauza fricii de a incerca. William...

Comunicarea prin Intermediul Relatiilor Publice

“Omul este o fiinta sociala comunicationala, deci este o fiinta care nu poate exista in afara comunicarii cu membrii grupului sau si al ambiantei...

Designul de Interviu

Tema cercetării: Comunicare și Mass-media. Motivație și scop: În ultimul deceniu în țara noastră a avut loc o explozie a mass- mediei. Niciun...

Comunicarea Într-un Grup Familial Etnic Mixt

Aristotel spunea că omul este o ființă socială, asta însemnând că omul este destinat traiului alături de semenii săi în cadrul unor comunități...

Comunicarea în Mass-media în sistemul educațional

Lucrarea de faţă prezintă aspecte teoretice şi de natura sociologica referitoare la relaţia dintre mass-media şi educaţie. Toate acestea...

Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice

Scopul general al acestui curs este sa ofere studentilor posibilitatea dobândirii unei întelegeri critice si comprehensive a fenomenelor si...

Ai nevoie de altceva?