Sociologia economică

Curs nr. 1

Semnul – totul poate fi trata ca un semn . Omul nu poate sa nu comunice. Nu putem reduce comunicarea la comunicare verbala.

Analiza semioticii

Semiotica = stiinta generala a semnelor

Are 2 filoane de constituire :

1. Pe linia lui F. de Saussure (Scoala Structuralista)

Limbajul este o realitate foarte complexa.

Saussure introduce diferenta intre limba si vorbire.

Limba = totalitatea semnelor si regulilor de operare cu acestea

- este un model teoretic elaborat de cercetator pentru a raspunde la intrebarea “Cum este posibila comunicarea interumana ?”

- surprinde in stare pura acele conditii absolut necesare pe care trebuie sa le respecte orice vorbitor real sau posibil atunci cand construieste texte prin care transmite mesaje cu sens

- este un cod

Actele de vorbire pot fi concepute ca actualizari ale codului.

Cu ajutorul modelului limbii, explicam unitar o multime nedefinita de acte de vorbire.

Saussure considera ca limbajul propriu-zis trebuie intregrat in toate celelalte tipuri de semne.

Semiologia studiaza functiile semnelor in viata sociala.

Semnul = unitatea dintre semnificant si semnificat

Semnificant = purtatorul material al semnificatiei

Semnificant = semnificatie, continutul notional la care trimite semnificantul

2. Celalalt filon vine dinspre Ch. S. Peirce

- are o atitudine anti-speculativa, cunoasterea si adevarul trebuie gandite functie de circumstante

- “Omul nu este niciodata inocent in fata lumii”

- “Omul nu are capacitatea introspectiei” – nu ajunge la cunoasterea de sine prin auto- analiza

- Omul nu poate gandi fara semne – semnul este elementul de fixare, transmitere si receptare a ideilor

- Nu comunicam decat ceea ce transmitem prin limbaj

- Omul insusi este un semn si poate fi tratat ca semn

Semnul are 3 dimensiuni :

a. o dimensiune semantica

- Semnul este acel ceva care tine locul a altceva

- Semnul trimite fie catre semnificatie fie catre o realitate concreta corespunzatoare unei idei

- Semnul are o structura triodica ; este legaturaintre semnificant, semnificat si referent ( o entitate concreta)

Dimensiunea semantica a semnului consta incapacitatea sa de substituire.

b. o dimensiune sintactica - orice semn are o capacitate de asociere cu alte semne

c. o dimensiune pragmatica, respectiv utilitatea, valoarea unui semn sau sistem de semne pentru un individ sau grup social.

Relatia dintre semnificat si semnificant este rezultatul unei conventii sociale.

Semiotica

- studiaza sistemele de semnificare (codurile) si procesele de comunicare

Pierce numeste semiotica drept stiinta sistemelor de semne.

Semiotica = stiinta sistemelor de semnificare ( a codurilor) si a proceselor de comunicare.

Semiologia este tributara lingvisticii.

Semiotica studiaza semnele, in general, fara a privilegia semnul lingvistic.

Semiotica presupune ca omul traieste intr-un univers semnificant.

Omul produce, transmite si recepteaza semnificatii printr-o multitudine de cai .

Pot fi tratate ca semne urmatoarele tipuri de realitati :

1. simpli stimuli (simplele conventii)

2. semnele conventionale (focul pe culmi, codul rutier)

3. formele (forma unei masini da informatii despre gustul si forma economica, introduce ierarhii)

4. uneltele (semifica prin forma tipul de utilitate posibila)

5. culorile

6. sculptura (intotdeauna are siboluri mitico- magice)

7. arhitectura (spiritualizarea spatiului)

8. sunetele

9. mimica si gestica

10. mota (care este o simbiolica si o semantica)

11. limbajele naturale, limbajele artificiale si limbajele formale

12. ritualurile mitico – magice si cele laice

13. conventiile diplomatice

14. publicitatea (mesajele persuasive)

15. toate operele culturale (totalitatea codurilor, limbajelor , a textelor d.p.v. semantic)

16. semiologia medicala (culoarea tenului etc)

In concluzie, totul poate fi tratat ca semn.

A.J. Greimas – a elaborat CAREUL SEMIOTIC, care exprima structura minima a semnificatiei, adica modul in care se structureaza semnificatia intr-un univers semantic oarecare.

Careul semiotic rezulta prin transferul de relatii din patratul logic in planul analizei semnificatiei.

Patratul logic = a fost elaborat de Boethius si surprinde in forma schematica relatiile logice dintre judecatile categorice.

Judecatile categorice sunt enunturi a caror valoare de adevar nu depinde de conditii prealabile.

Judecatile categorice sunt :

A Sa P

Simbol pentru judecatile universal afirmative ( toti S este P)

F Se P

Simbol pentru judecatile universal negative (nici un S nu este P)

I Si P

Simbol pentru judecatile particular - afirmative (unii S sunt P)

O So P

Judecatile particular – negative (unii S nu sunt P)