Sociologia Educației

Noul Mileniu aduce cu sine o serie de procese prefigurate la sfârsitul secolului trecut, dar care acum, capata o amploare deosebita. Intre acestea as enumera: procesul globalizarii, informatizarii societatii, profesionalizarii înalte a fortei de munca, postindustrializarii, cresterii în amploare a serviciilor, a sistemului de sanatate, a timpului liber s.a

În acest context sistemul de învatamânt ocupa un loc tot mai important. Daca urmarim evolutia scalelor de prestigiu din tarile dezvoltate observam o schimbare a modului de apreciere a aportului functional al ocupatiilor ca urmare a accentului care s-a pus într-o perioada sau alta pe o anumita directie de dezvoltare. Astfel, imediat dupa al II-lea razboi mondial un loc important a fost acordat sistemului legislativ (profesiile legate de acest sistem erau foarte bine cotate), apoi în anii ‘80-‘90 în primele locuri s-a situat sistemul de sanatate pentru ca în ultimul timp sa urce tot mai mult sistemul de învatamânt cu componenta sa cea mai importanta învatamântul universitar.

3

Functia universitatii s-a modificat în timp (Z. Bauman, P. Bourdieu, R. Collins). Daca în Evul Mediu universitatea furniza idealuri astazi ea inculca competente. Astfel rolul universitatii nu mai este acela de a crea elite capabile sa contribuie la emanciparea maselor ci în primul rând de a profesionaliza la vârf forta de munca. Chiar mai mult universitatea îsi aroga într-o mare masura dreptul asupra pietei cercetarii stiintifice. Au aparut - cum spune Bauman - clienti ai serviciilor cunoasterii. Ca urmare a exploziei informatiilor dar si a nivelului aspiratiilor universitatea s-a dezvoltat foarte mult.

Sociologia în epoca globalizarii

Înca în 1983 la Congresul mondial de filosofie de la Toronto (Canada), se aprecia – ca o concluzie finala – ca la începutul acestui secol si mileniu omenirea trece printr-o revolutie a relatiilor interumane. Aceasta concluzie, de ordin sociologic, vrea sa sublinieze importanta pe care lumea actuala o acorda calitatii relatiilor interumane atât la nivel micro cât si macrosociologic.

4

Oamenii s-au întrebat de-a lungul timpului de ce unii sunt mai bogati si mai puternici si alti mai saraci si fara putere. S-au mirat de ce unii membrii ai societatii violeaza normele sociale. Ei au fost bulversati de isterii de masa, revolutii, razboaie.

Sociologia este o forma de constiinta care ne ajuta sa întelegem mai bine societatea, fortele sociale care se confrunta si în special pe acelea care ne constrâng.

Sociologia ne ofera o viziune a experientei noastre. Societatea în care ne-am nascut formeaza identitatea noastra, personalitatea, emotiile, procesele gândirii. Structura societatii devine structura propriei noastre constiinte. Societatea nu se opreste la nivelul epidermei ci patrunde adânc în interiorul nostru.

Asistam în aceste momente la procese complexe care au loc la nivel mondial si care redefinesc structura lumii. Globalizarea este un astfel de proces si care fara îndoiala antreneaza si alte fenomene care au intrat în atentia sociologilor cum este cel al identitatii.

Într-o celebra butada aparuta în primul volum publicat de Lucian Blaga “Pietre pentru templul meu”, acesta spunea: “Un copil voia sa scoata pestele din apa, sa nu se înece”.

5

Ce încearca Lucian Blaga sa ne spuna? Ca atunci când traiesti numai în mediul tau, ca atunci când nu ai depasit granitele acestui mediu unitatea de masura nu poate fi alta decât mediul tau. Daca largim cadrul, am putea spune ca atunci când traiesti numai în cultura ta nici pe aceea nu o cunosti bine!

Ce se întâmpla însa atunci când traiesti la intersectia a trei culturi: traditionala, moderna si postmoderna? Pentru ca România se afla la intersectia a trei culturi! Si daca primele doua sunt bine definite si relativ usor de înteles, cultura postmoderna este o prezenta mai putin obisnuita dar pregnanta!

F. Lyotard unul din cei mai cunoscuti postmodernisti defineste epoca postmoderna ca o distrugere a credintei în sistemele universale de gândire cu care ne-am hranit în epoca moderna. Putem vorbi – considera Lyotard – de o absenta a credibilitatii fata de metanaratiunile legitimarii, cum ar fi credinta iluminista în progres prin cunoastere si stiinta sau cum ar fi utopia marxista a îmbogatirii prin emancipare a clasei muncitoare sau credinta moderna în cresterea economica! Astazi sistemele globale de gândire sunt delegitimate (Lyotard) si nu se mai poate vorbi de un

6