Sociologia Familiei

Imagine preview
(7/10 din 21 de voturi)

Acest curs prezinta Sociologia Familiei.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 31 de pagini .

Profesor: Angela Stan

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Sociologie

Cuprins

Structura cursului:
1. Cunoasterea familiei: de la cunoasterea comuna la cunoasterea stiintifica
2. Istoric si tendinte actuale in Sociologia Familiei
3. Tipuri si structuri maritale si familiale. Grupul domestic
4. Functiile sociale ale familiei
5. Originea familiei. Ce aduce nou umanitatea in materie de familie. Tipologia familiei- relevanta criteriului clasificare- taxonomie
6. Mariajul-incestul
7. Socialul si psihosocialul in alegerea partenerului. Mecanisme psihosociale
8. Viata maritala- casatoria ca proces multifactorial(stimuli-valori-nevoi)
9. Familia si rolul ei. Comunicarea in familie. Cariera in familie. Distributia sarcinilor domestice
10. Satisfactia si insatisfactia in viata de familie. Divortul si recasatoria
11. Familie, societate, control social.

Extras din document

Jean Baechler: “Grupurile si sociabilitatea”: “ Desi cuplul este cel mai mic grup posibil, pt sociologia comparata acest lucru nu este un truism ci o exceptie. Doua cupluri modele isi revendica dpdv istoric dreptul de a reprezenta cel mai mic grup posibil: fie familia nucleara, fie familia extinsa/ largita. In ambele cazuri celula de baza e familia ci nu cuplul care nu e reprezentat si resimtit decat ca instrument al unui scop ce il depaseste. Pretutindeni casatoria prilejuieste unul dintre principalele rituri sociale alaturi de nastere, pubertate si moarte.”

Chiar avatarurile semantice ale conceptului familie subliniaza varietatea istorica a institutiilor pe care o desemneaza.

Termenul, a aparut la Roma, provine din”famulus”( servitor) si a desemnat ansamblul sclavilor si al servitorilor ce traiau sub acelasi acoperis. Prin extensie de sens, familia a ajuns sa cuprinda agnati ( rudele de linie paterna) si cognati ( pe linie materna) si sa devina sinonim cu gens ( rudele toate de acelasi sange- comunitate formata din aceste rude).

Poulange scrie ca: “Ceea ce uneste familia antica este un fapt mult mai puternic decat nasterea, sentimentele si forta fizica; este religia caminului si a stramosilor. Familia antica este o asociere religioasa ce depaseste singura asociere potrivit naturii.”

In aceasta conceptie intalnim termenul de familie pana in Renastere- sec 14. Daca acceptam ca definitie minimala a familiei cea propusa de Levi Strauss- “unitate mai mult sau mai putin durabila si socialmente aprobata a unui barbat cu o femeie si a copiilor lor”- trebuie sa acceptam ca aceasta unitate sociala implica o institutie larg raspandita, exprimata in diverse forme concrete. Multe au disparut, altele le-au luat locul, dar familia a ramas ca o componenta a devenirii umanitatii.

Familia extinsa bazata pe un larg sistem de inrudire nu a rezistat in societatile puternic industrializate. In mediul urban competitia profesionala, forta statului a condus la abandonarea unor trasaturi considerate minore si conservatoare. Exemplu: intrarea femeii in contextul economiei de piata, iesirea lor partiala din cadrul domestic bazat pe repartitia sexuala a obligatiilor, a atras alienarea feminina si o puternica miscare in redistribuirea rolurilor domestice.

Notiunea de rezidenta comuna a familiei pe un anumit teritoriu.

Este oarecum amendat in conditiile nevoii de miscare. Evolutiile sociale au probat precaritatea armoniei dintre familii si societate. Aceasta fiind inteleasa ca un refugiu pt indivizii aflati intr-o lume indiferenta si ostila. Azi, familia tinde sa se reduca la cuplu cu fata spre viitor prin care un barbat si o femeie incearca sa-si construiasca propria istorie, propriile valori. Legaturile de rudenie cedeaza locul legaturilor afective.

Opiniile despre familie:

1 Familia in criza, in descompunere

Dincolo de previziunile pesimiste este de constatat ca familia contemporana si-a micsorat dimensiunile si rolurile ( doar s-au schimbat). Ea intretine relatii relativ superficiale cu cele de rudenie.

2 Recunoaste forta extraordinara a familiei de a se reconstrui pe masura ce acest lucru se dovedeste util in cresterea eficientei fiecaruia dintre membrii.

Investitia in plan afectiv este foarte mare. Contradictia dintre cele doua modele este reala.

CURS 2

CAPITOLUL 1-“ CUNOASTEREA FAMILIEI- DE LA CONSTIINTA COMUNA LA SOCIOLOGIA FAMILIEI SI DISCIPLINELE CONEXE”

1. Cunoasterea comuna si cunoasterea stiintifica in problemele familiei

-virtuti-neajunsuri-necesitatea demersului stiintific

2. Abordarea complexa a familiei, conexiuni si interferente disciplinare

3. Principalele teme ale sociologiei familiei

4. Relevanta teoretica si practic-aplicativa a studierii familiei

1. Pentru majoritatea oamenilor cele mai multe raspunsuri sunt legate de realitatea socio-umana. Subiecte precum : prietenia si dragostea, cresterea si educarea copiilor, succesul in viata, comportamente deviante, intelegerea in familie etc. Aceste probleme se discuta in toate mediilesociale si segmentele populatiei. Fiecare om are mai mult sau mai putin o conceptie despre viata de familie, are explicatii, formuleaza predictii in legatura cu aspectele acesteia. Prin experienta cotidiana se ajunge ca pana la un punct fiecare om sa devina expert in problemele ridicate de spatiul muncii si a vietii nemijlocite- functioneaza cunoasterea comuna= sistem de reprezentari, cunostiinte, explicatii obtinute in mod spontan fara cercetare sistematica si fara metoda, pe baza activitatilor si contextelor obisnuite. Pe termen lung are loc confruntarea si ajustarea reprezentarilor si a schemelor explicative in functie de datele realului. Cercetarile de psihologie sociala si sociologie au dovedit cat de rafinate sunt strategiile cognitive ale individului obisnuit. Ele imbina observatiile proprii cu observatii ale semenilor obtinute prin discutii informale, generalizeaza, formuleaza ipoteze, atribuie cauze, face inferente suficient de sofisticate. Aceste strategii sunt spontane, incomplete, dar au multe puncte comune cu cunoasterea stiintifica.

1.1 Virtuti ale cunoasterii comune

a) Este suportul cognitiv fundamental pentru comportamentul majoritatii indivizilor( alegerea partenerilor conjugali, intyemeierea familiilor fara sa fi citit tratate de sociologie si fac acest lucru inca de la inceputurile familiei). Sociologia familiei nu se poate dispensa astfel de cunoasterea comuna caci pe baza ei se fac predictii etc. .

b) Pentru investigatiile sistematice de anvergura ale sociologilor, psihologilor, antropologilor, datele culese prin interviu, chestionarele etc. reprezinta materia prima pentru constructiile ulterioare, oricat de

Fisiere in arhiva (1):

  • Sociologia Familiei.doc

Alte informatii

Cursul compet de sociologia familiei