Sociologia Opiniei Publice

Etimologic, cuvantul provine la latinescul „opinari”= a crede, a banui, a formula o parere si este expresia unei convingeri subiective intr-o anumita problema si fata de o anumita situatie.

Dictionarul de Psihologie Larousse precizeaza ca prin opinie se intelege o judecata subiectiva intemeiata pe o cunoastere vaga a realitatii care reflecta modul de a vedea starea de spirit, atitudinea unei persoane/ grup fata de o valoare determinata.

In Dictionarul de psihologie sociala opinia este definita ca un fapt de constiinta care se exprima printr-o judecata apreciativa, optativa, preferentiara, o modalitate personala de a aprecia un fapt, eveniment, idee sau o formula exprimand un punct de vedere sau o evaluare la care individul adera pentru o periada de timp.

Stoetzel oprindu-se asupra formularii opiniilor, evolutiei si consistentei acestora defineste opinia in functie de aceste criterii:

1. forma unei opinii este propozitia articulata, precizata de toate nuantele si rezervele sale cu care subiectul se declara deplin de acord.Se ajunge astfel la o definite aproximativa: prin opinia publica se intelege formula nuantata care asupra unei probleme determinate primeste adeziunea fara rezerve a unui subiect.Ceea ce i se cere individului este o reactie verbala la o problema. Centrul de interes il constituie insa opinia si nu formularea in care e exprimata

2. trecerea de la evaluarea formularii la evaluarea opiniei este imediata. Distanta de opinie intre 2 indivizi este aceeasi ca si dintre formularile pe care ei le accepta.Evaluarea opiniilor unui individ este deci obtinuta imediat ce se cunoaste propunerea pe care o accepta fara rezerva si valoarea scalei acestei propuneri.In consecinta opinia unui individ va putea fi definita ca pozitie pe o scala obiectiva a propunerii carei ii acorda adeziunea totala.

3. se pune insa problema determinarii opiniei, ea fiind pusa in legatura cu ceea ce se poate numi consistenta/ inconsistenta.Consistenta se refera la calitatea unui sistem axiomatic de a nu contine o formula oarecare, in acelasi timp cu o negatie a ei.Daca, in mod logic opiniile sunt consistente, atunci un subiect care accepta o propunere respinge cu regularitate propunerile contradictorii.

Hayes testeaza 8419 indivizi si constata ca cca o optime prezinta in acelasi test opinii inconsistente.(ex:opinia privind feminismul).

Se disting 5 forme ale acestei inconsistente:

1. inconsistenta formelor de comportament: intre opinia intima a unui individ, expresia orala a acesteia si comportamentul individului nu exista o consistenta perfecat

2. inconsistenta verbala: este posibil ca ceea ce apare ca o inconsistenta verbala sa acopere o opinie coerenta in interior.Poate fi exemplul cazului in care subiectul se gandeste la sisteme diferite din punct de vedere social si din care unele poate ca impun tact si respect convenientelor

3. trebuie lasata la o parte inconsistenta logica care apare cand afirmatiile subiectului sunt in mod logic contradictorii.Acetea pot fi datoare lipsei de intelegere, de atentie a subiectului sau sugestibilitatii sale

4. este posibil ca subiectul sa accepte pe planuri diferite, solutii apartinand unor sisteme culturale , care din motive istorice au fost in contradictie

5. este posibil ca insasi intrebarea supusa judecatii subiectului sa contina contradictii.Astfel, in ceea ce priveste feminismul in lumea moderna, femeia joaca roluri foarte diferite si subiectul se poate exprima foarte inconsistent daca se gandeste la aceste roluri.

Obiect de opinie devin doar faptele, evenimentele care:

1. sunt aduse la cunostiinta publicului prin canale de informare- comunicare interpersonala/ mass media

2. au un caracter concret

3. sunt actuale

4. trezesc interes

5. sunt susceptibile de 2 judecati diferite, opuse, deci sunt discutabile

Posibilitatea unui individ de a-si modifica opinia depinde in mod esential de propabilitatea de a intra in contact cu opinii diferite sau contrare. Opinia individului sufera presiunea psihosociala a grupului conformandu-se celei pe care o considera dezirabila.

Opiniile unui subiect sunt relevante in privinta caracterului sau.El informeaza asupra sistemului de valori al individului, asupra rigiditatii sau flexibilitatii atitudinilor sale.Ele se formeaza si se elaboreaza in interactiune, sunt influenta:

1. identificarii cu parintii, profesorii, alti membrii ai grupului

2. situatiei existente: experiente familiale, accidente dramatcie

3. conditiilor socio-economice

4. statusului/ rolului individului

Opiniile comporta o materie si o forma.O opinie este intotdeauna referitoare la o problema determinata. Daca spre exemplu, se vorbeste de o opinie politica ne plasam pe punctul de vedere al materiei.Dar se pot studia de asemenea opinii conservatoare care se refera la domeniul politic, relogios etc.De aceasta data ne plasam pe pozitia formei opiniei.

In principiu, totul poate deveni obiect al opiniei. Datorita diversitatii de opinii, nu se poate face o clasificare exhaustiva a acestora.In acest sens, Allport face urmatoarea afirmatie: „clasificarea opiniilor prin obiectul lor, prin materia lor este o actiune sortita esecului”.Opinia presupune alegerea.Aceasta este intotdeauna in prezenta unei dualitati: pe de o parte ce se respinge, pe de o parte ce se alege.

Sintetizand punctele de vedere amintite, opinia poate fi definita ca un enunt care da expresia optiunii cognitive si afective a unei persoane pentru un anumit punct de vedere cu privire la un fapt, idee, interactiune sociala.

O opinie se bazeaza pe propira experienta, pe o cunoastere incompleta/ insuficient fundamentata, este motivata afectiv si da expresie unor anumite interese personale.