Sociologia organizațiilor

1. Structura organizatiilor

a) directia clasica a birocratiei  Max Weber

- la democratie

- birocratia apare cand armele s-au despartit de puratator

- ancheta sociologica = forma de cunoastere si forma de putere

- produsul prabusirii monarhiei

Premise ale aparitiei birocratiei:

De natura a dreptului

De natura a puterii

De natura delicventului, a saracului, a minorului

- ca sociolog  sa semnifici ceea ce vezi, procesul asta e cel mai important, tre sa iesi in evidenta prin asta

- acest model birocratic sta la baza statului modern occidental

- in campul administratiei nu exista alternativa la birocratie

- acest mecanism va obliga construirea unor integratori care produce separarea.

1. un principiu al ariilor jurisdictionale

- se stabileste delimitarea clasa a campurilor prin legi

A. fiecarei domenia ii corespunde o activitate regulata cu scop bine precizat si cu indatorire oficiala.

B. pe fiecare arie jurisdictionala e precizata prin regulament atat autoritatea de a da dreptul cat si dreptul de a uza de mijloace coercitive

C. indeplinirea indatoririlor se realizeaza de catre prsoanele calificate prin reguli in sistemul birocratic

2. principiul ierarhiei oficiale si a canalelor de apel

- canal de apel = subordonat  superior

3. managementul serviciului se bazeaza pe documente scrise care se pastreaza in forma lor originala. Biroul e separat de sfera privata( de serviciu)

4. managementul unui birou presupune o instruire specializata prin form acreditate

5. oricarei activitati sau serviciu tre sa-i corespunda o capacitate de lucru deplina intr-un timp dat de lucru.

6. managementul serviciului sau biroului se realizeaza prin reguli stricte iar competenta este data de cunoasterea acestor reguli.

- problema vocatiei  orice serviciu se bazeaza pe vocatie, ea tre sa se asocieze cu o educatie precisa si cu o evaluare.

- vocatia = e asociata cu notiunea de indatorire, omul e devotat scopurilor organizatiei in mod impersonal si devotat

Viata e alcatuita din mai multe subrealitati.

Sociologul semnifica ceea ce se vede.

Modernitate a dominatiei spatiului. A fi liber, a fugi din spatiu. Postomodernitatea e controlul timpului, nu a spatiului. Timpul = forma puternica de control

In organizatii e o semnificatie ascunsa. Toate ideile tre sa le ducem in lumea interioara , sa le simtim.

Caracteristici ale birocratiei:

1. serviciul este vocatie. Abilitate, capacitate interna, are ca rol sa construiasca o capacitate de munca si notiunea de datorie( a angajatului fata de munca). Datoria este o coercitie, nu o relatie directa cu munca. In birocratie omul are o relatie impersonala cu scopurile, aceste scopuri pot sa aiba o aura, halo ideologic ( sa fie asociate notiunii de partid de stat, de religie).

Aici problema livertatii subiectului e in sfera privata. In sfera publica sunt indatorat. Birocratia face separatia intre sfera privata si cea publica.

2. stima sociala. Cu cat ocupi un rang mai inalt, cu atat cerintele de post sunt mai ridicate si stima de sine e ridicata.

A. Merton, Selznick si Gouldner au un discurs asupra modernitatii.

- modernitate = rationalitatea omniscienta, controlul ratoiunii

- birocratia = o structura sociala organizata in mod rational formal in care activitatile sunt definite in raport cu functiile si functiile in raport cu scopurile.

Merton introduce notiunea de cerere de control. Ea se impune prin reguli, prin instante de regularizare.

Regula = instrument al puterii si al cunoasterii

Efectele perverse ale cererii de control: Teoria lui Merton, Gouldner

regula = forma de control de la distanta , capacitatea de a atinge scopurile:

- produce un mecanism de protectie in relatiile interpersonale

- restrange arbitrariul si legitimeaza sanctiunea

- permite negocierea cu ierarhia

Elemente disfunctionale:

- formalizarea activitatii( dam rapoarte, nu continut)

- problema dominatiei si a libertatii. Formalism, apatie, ignoranta

Selznick foloseste notiunea de delegare a aautoritatii( tre sa ne adaptam la mediu).

Produce cresterea loialitatii pt scopuri si o crestere de competenta. Am departamentalizat firma astfel care produce o reprivatizare la nivel de departament a scopurilor. Se creeaza un subgrup  se creeaza astfel o problema interna din cauza departamentalizarii.

B. Derek Pugh si grupul Aston

- s-au dus pe doua dimensiuni:

§ structurarea activitatii ( 3 dimensiuni)

standardizarea

specializarea

formalizare

§ concentrare a autoritatii decizionale ( la ce nivel social se ia decizia). Cu cat o firma depinde de mai putini centri de putere( proiectare, clienti) cu atat are o autonomie decizionala mai putina. Cu cat are mee de cetralizare a deciziei decat decentralizat ( la nivelul firmei).

Concentrarea autoritatii si structurarea activitatii. Exista o relatie de suma nula. O optiune asupra uneia inseamna miscarea campului celeilalte.

Structura activitatii

Joasa Inalta

Concentrarea inalta birocratie de personal birocratie de diploma

Autoritate joasa nonbirocratie birocratie de flux

Birocratie de personal = departamente in marile firme ( ex administratia publica).

Desi avem de a face cu birocratii s-a constatat ca birocratiile depline nu sunt frustrante. cum credem noi. Firmele de sus sunt foarte bine cautate ( acolo e zona puterii).

Jean Woodward  face parte din viziunea moderna ( incercare de a gandi forta interioara a organizatiei si se bazeaza pe notiunea de contingenta, hazard)

Teoria contingentei  structuri diferite si variate corespund la moduri de organizare. Incercarea de a gasi un nucleu dur al organizarii dupa: modernitate, forta vitala si decentrare, periferie.

A realizat un studiu pe100 de firme si a urmarit 6 elemente:

1. nivelele de autoritate intre varf si

2. tipul de control

3. nr de subordonati care depin de un conducator

4. claritatea indatoririlor

5. formulele de raportare, documentatie scrisa

6. gradul de diviziune a functiei in organizare