Sociologie juridică

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Sociologie
Conține 13 fișiere: doc
Pagini : 54 în total
Cuvinte : 18608
Mărime: 135.69KB (arhivat)
Publicat de: Ilie Jean Chiș
Puncte necesare: 0

Extras din curs

SOCIOLOGIE

-cursul 1-

Obiectul si problematica sociologiei

Sociologia este o stiinta relativ recenta, conturata spre jumatatea secolului 19. Parintele acesteia in mod conventional a fost filosoful A.Comte, cel care in 1838 a folosit primul termenul de sociologie intr-o lucrare intitulata “Curs de filosofie pozitiva”.

Comte definea sociologiea ca o stiinta pozitiva despre societate, adica o stiinta exacta despre societate utilizand metode de investigatie similar ca valoare cu cele ale altor stiinte constituite.

Dupa Comte, sociologia are doua parti :

1.STATICA SOCIALA (anatomia sociala) al carui obiect de studiu il reprezinta starea de fapt a societatii, structura, organizarea acesteia la un moment dat.

2.DINAMICA SOCIALA (filozofia sociala) care se ocupa de analiza functionarii si a transformarii societatii.

Dupa opinia lui Comte, sociologia este o stiinta avand un caracter privilegiat, el considerand-o ca o adevarata regina a stiintelor, intr-un tablou al stiintelor elaborat de Comte, sociologia se plasa pe primul loc, aici dreptul nu se regasea, Contea considera ca stiintele juridice au un caracter arhaic si metafizic.

Pozitia cu totul privilegiata a sociologiei era demonstrata de Comte prin invocarea a doua argumente :

1.sociolgia este de fapt o stiinta de sinteza in sensul ca ea valorifica rezultatele altor stiinte sociale.

2.sociologia este cea care confera emblema culturala tuturor celorlalte stiinte, indiferent daca e vorba de stiinte naturale sau sociale.

Unii autori considera ca adevaratul fondator al sociologiei este socialistul utopic francez, Saint Simon, cel care inseosebi in lucrare intitulata « Chateismul industriasului » face pe de o parte o critica a realitatii sociale in Franta, in perioada de afirmare a catehismului si in al doilea rand isi imagineaza o societate viitoare de tip comunist in care zicea el ‘’ contradictiile si nedreptatile specifice oranduirii capitaliste vor fi inlaturate’’.

Fundamentarea si dezvoltarea sociologiei, la conturarea mai precisa a ob. Si problematicii acestei stiinte, contribuitii importante au avut si sociologii romani ca :Eugeniu Speranta, Petre Andre, Dimitrie Gusti.Aparitia sociologiei spre jumatatea sec. XIX are o dubla determinare si o explicatie in acelasi timp :o determinare socialist-istorica si o determinare cognitiva.

Perioada in care se constituie sociologia este catalizata indeosebi in Franta si Germania,de puternice miscari si framantari sociale, care au culminat cu revolutiile din 1848, miscari a carot forta morica o reprezenta burghezia.

Burghezia, o clasa in plina ascensiune, care urmarea sa dubleze cucerirea de factori a puterii economice de cucerirea puterii politice.

Se poate spune ca sociologia a fost in faza sa initiala o incercare de legitimare teritoricaa intereselor burgheziei, a luptei sale indreptatite pt cucerirea puterii politice.

Aparitia sociologiei se inscrie in procesul analizat de Hengels, in procesul de desprindere din corpusul general al cunoasterii stiintifice, a unor discipline de sine statatoare, cu un ob propriu de studiu, cu o problematica specifica, cu metode de investigatii proprii si cu o finalitate specifica.

Sociologia poate fi definita intr-o prima instanta ca fiind stiinta despre societate, tovarasie, viata sociala si din cuvantul grecesc ‘’logos’’ care inseamna ‘’vorbire despre/stiinta despre’’.Aceasta definitie nu este insa suficienta pe deplin, satisfacatoare, suficienta pentru motivul ca societatea reprezinta obiectul de studiu pentru mai multe stiinte, care poarta numele generic de stiinte sociale.

Ceea ce particularizeaza sociologia in raport cu celelalte stiinte sociale si confera specific, este faptul ca este singura stiinta care abordeaza societatea ca intreg, totalitate, ca ansamblu coerent, structurat,dinamic.Celelalte stiinte sociale abordeaza doar anumite segmente ale vietii sociale, anumite stiinte competente ale sistemului social global.

Asa cum afirma sociologul roman Traian Herseni, sociologia este de fapt stiinta care studiaza formele de organizare sociala sau tipurile de societate, de la aparitia societatii si pana in prezent.

Un alt autor considera ca sociologia nu este o simpla stiinta sociala, ci am putea spune ca SOCIOLOGIA este stiinta ansamblului, grupurior, unitatilor si a institutiilor sociale, ansamblul relatiilor, contradictiilor si miscarilor sociale.Sociologia poate fi considerata ca o stiinta avand doua niveluri : un nivel empiric si un nivel teoretic.

Nivelul empiric

Este acel nivel care vizeaza cercetarea concreta, nemijlocita cu utilizarea unor metode specifice a unor realitati sociale particulare.Scopul principal al cercetarilor emiprice il reprezinta culegerea de cat mai multe date, informatii privind ca mai multe realitati sociale, concrete, anumite grupuri, institutii, organizatii sociale.

Nivelul teoretic

Este acela care pe baza analizei datelor informatiei culese privind anumite realitati sociale concrete incearca intelegerea, aplicarea acestor realitati si elaborarea pe aceasta baza aunor teorii sociologice explicative cu nivel mai mic sau mai mare de generalizare.Pentru a-si justifica statutul sau de stiinta, sociologia trebuie sa realizeze o imbinare organica a celor doua niveluri.Pe de o parte sociologia, teoria sociologica nu poate fi viabila stiintific decat daca se bazeaza pe date suficiente si de o acuratete acceptabila despre realitatea sociala concreta.

Preview document

Sociologie juridică - Pagina 1
Sociologie juridică - Pagina 2
Sociologie juridică - Pagina 3
Sociologie juridică - Pagina 4
Sociologie juridică - Pagina 5
Sociologie juridică - Pagina 6
Sociologie juridică - Pagina 7
Sociologie juridică - Pagina 8
Sociologie juridică - Pagina 9
Sociologie juridică - Pagina 10
Sociologie juridică - Pagina 11
Sociologie juridică - Pagina 12
Sociologie juridică - Pagina 13
Sociologie juridică - Pagina 14
Sociologie juridică - Pagina 15
Sociologie juridică - Pagina 16
Sociologie juridică - Pagina 17
Sociologie juridică - Pagina 18
Sociologie juridică - Pagina 19
Sociologie juridică - Pagina 20
Sociologie juridică - Pagina 21
Sociologie juridică - Pagina 22
Sociologie juridică - Pagina 23
Sociologie juridică - Pagina 24
Sociologie juridică - Pagina 25
Sociologie juridică - Pagina 26
Sociologie juridică - Pagina 27
Sociologie juridică - Pagina 28
Sociologie juridică - Pagina 29
Sociologie juridică - Pagina 30
Sociologie juridică - Pagina 31
Sociologie juridică - Pagina 32
Sociologie juridică - Pagina 33
Sociologie juridică - Pagina 34
Sociologie juridică - Pagina 35
Sociologie juridică - Pagina 36
Sociologie juridică - Pagina 37
Sociologie juridică - Pagina 38
Sociologie juridică - Pagina 39
Sociologie juridică - Pagina 40
Sociologie juridică - Pagina 41
Sociologie juridică - Pagina 42
Sociologie juridică - Pagina 43
Sociologie juridică - Pagina 44
Sociologie juridică - Pagina 45
Sociologie juridică - Pagina 46
Sociologie juridică - Pagina 47
Sociologie juridică - Pagina 48
Sociologie juridică - Pagina 49
Sociologie juridică - Pagina 50

Conținut arhivă zip

  • Sociologie Juridica
    • curs 12.doc
    • Cursul 1.doc
    • Cursul 10.doc
    • Cursul 11.doc
    • Cursul 2.doc
    • Cursul 3.doc
    • Cursul 4.doc
    • Cursul 5.doc
    • Cursul 6.doc
    • Cursul 7.doc
    • Cursul 8.doc
    • Cursul 9.doc
    • sociologie curs 10.doc

Alții au mai descărcat și

Construcție identitară europeană

Memorii etnice şi fluxuri politice în formarea identităţilor geopolitice europene – Kulturnations şi Staatnations Procesul european este o...

Analiza serviciilor de sănătate și asistența socială în regiunea S-V

INTRODUCERE Accesul la serviciile de educaţie şi de sănătate este considerat un drept fundamental al individului, în toate ţările civilizate. În...

Dezvoltarea socială - note de curs

Conceptul de dezvoltare socială Conceptul de dezvoltare socială. Dezvoltarea socială se referă la orientarea unei...

Problematica Metodelor Calitative în Sociologie

Originea lingvistică a termenului monografie sugerează ceva din specificul acestei metode de cercetare. În limba greacă termenul monos se referă la...

Metoda Observației Sociologice

Observaţia stă la baza oricărui proces de cunoaştere şi deci a oricărei cercetări ştiinţifice. Nu este, desigur, vorba de observaţia cotidiană,...

Sociologia Organizațiilor

OBIECTUL ŞI PROBLEMATICA SOCIOLOGIEI ORGANIZAŢIILOR I. Noţiuni introductive. În epoca noastră organizaţiile joacă un rol important, am putea...

Te-ar putea interesa și

Sociologie juridică

CAPITOLUL I OBIECTUL ŞI PROBLEMATICA SOCIOLOGIEI DREPTULUI. ASPECTE METODOLOGICE Secţiunea I Sociologia generală şi sociologia juridică Chiar...

Sociologie, Sociologie Juridica, Sociologia Dreptului

Introducere Trăim zi de zi intr-o anumită societate; provenim sau intrăm in grupuri sociale, in colectivităţi; cooperăm sau suntem in conflict;...

Normativizarea juridică ca normă socială

CAPTOLUL I APARIŢIA SOCIOLOGIEI CA ŞTIINŢĂ 1.1. Întemeietorii sociologiei Sociologia ca ştiinţă a apărut relativ târziu: în deceniile 3-4 ale...

Metode de Cercetare în Sociologia Juridică

1. Consideratii generale Sociologia juridică este una dintre ramurile specializate ale sociologiei, care mai este denumită în doctrină şi...

Fondatorii Sociologiei Juridice

SECȚIUNEA I – Dezvoltarea sociologiei Sociologia este o știință relativ nouă. Deși unele idei sociologice își au originea în antichitate, efortul...

Metodele Sociologiei Juridice

Sociologia juridica foloseste metodele de cercetare ale stiintei mama care au fost adaptate la specificul obiectului sau de cercetare-realitatea...

Metode de cercetare în sociologia juridică

1. METODOLOGIA CERCETARII SOCIOLOGICE Metodologia este un ansamblu de metode si tehnici, dar nu juxtapuse si amalgamate, ci integrate intr-o...

Metode de Cercetare - Ancheta, Interviul

Începutul cercetării sociologico-juridice este făcut de juristul Eugen Ehrlich (1862-1922) în celebra sa monografie „Bazele sociologiei dreptului"...

Ai nevoie de altceva?