Studiile transversale și longitudinale

Deoarece studiile sociologice atât de natură cantitativă cât și de natură calitativă pot să aibă loc transversal sau longitudinal apreciem ca oportună prezentarea lor din perspectiva principalelor caracteristici.

Distincția pe care o promovăm între aceste tipuri de studii are la bază dimensiunea temporală, dimensiune extrem de importantă în orice cercetare sociologică. Cunoașterea unui fenomen sau proces social într-un moment din evoluția sa poartă denumirea de studiu transversal, pe când analiza unui fenomen sau proces social derulată pe parcursul unei perioade mai lungi de timp este recunoscută în litaratura de specialitate sub titulatura de studiu longitudinal.

Studiile transversale

Sunt cercetări nonexperimentale ce își propun cunoașterea unui domeniu al realității sociale în care influența variabilelor independente asupra celor dependente se petrece în mod natural, dar prin intențiile lor de cunoaștere interferează cu cercetările experimentale și cele cvasiexperimentale. Așadar sunt cercetări care își propun verificarea, testarea ipotezelor enunțate cu privire la o presupusă influență a unei variabile independente asupra uneia dependente. Se impun câteva precizări legat de aceste studii:

1.Își au originea în cercetările demografice, dar astăzi diferă între ele prin sursele datelor (cele demografice utilizează tabele de recensământ, pe când cele transversale utilizează tabele proprii ce rezultă din despuierea chestionarelor) și modul de prelucrare a acestora (demografia este mai mult descriptivă, studiile transversale fiind analitice);

2.Nu apelează întotdeauna la eșantionare, de multe ori acest tip de studii derulându-se asupra unor populații totale ceea ce arată că problemele statistice convenționale trec pe locul secund;

3.Sunt legate de teoria sociologică și aceasta întrucât ele sunt preponderent explicative dar acest aspect nu trebuie absolutizat;

4.Studiază un singur moment de timp, ceea ce face ca ele să nu aibă un caracter manifest dinamic.

Studiile transversale fac apel în mod obișnuit la matematică în vederea surprinderii influenței pe care o exercită variabilele independente asupra celor dependente. În acest sens putem să ne referim la: a)prelucrarea elementară a datelor și b) studiul corelațiilor. Prelucrarea elementară a datelor se rezumă la câteva operații de genul următor: 1)gruparea datelor; 2)construcția și completarea tabelelor;3)calcularea proporțiilor, procentajelor;4)determinarea tipului de distribuție;5) calcularea măsurilor tendinței centrale (mediei, medianei);6)calcularea măsurilor dispersiei(abaterea medie, abaterea standard, quartile etc). Analiza corelațiilor se constituie în problema cheie a studiilor transversale. Chiar dacă sociologul nu trebuie să fie un matematician este necesar să își îndrepte atenția și să stăpânească elementele analizei bivariate (metodă de calculare a relației dintre două fenomene) și analizei multivariate (studiul asociațiilor dintre trei sau mai multe variabile).

Studiile longitudinale

Chiar dacă am atenționat de la început asupra unei taxonomii posibile a studiilor sociologice după criteriul temporal în transversale (statice) și longitudinale (dinamice) este potrivit să mai facem o precizare. Cele transversale chiar dacă se ocupă de un singur aspect din evoluția unui fenomen, în acest moment, acum, înseamnă că ele sunt implicit temporale pe baza unui simplu considerent: timpul trebuie luat în calcul nu doar ca succesiune ci și ca simultaneitate. Acest considerent face să remarcăm existența unor studii în cadrul cărora factorul temporal se bucură de o atenție majoră, specială: studiile longitudinale. Și în cadrul lor operează o distincție: avem studii care i-au în calcul anumite laturi ale dimensiunii temporale, de exemplu ciclul, trendul și decalajul, și studii ce i-au în calcul dimensiunea timp în ansamblul fenomenelor sociale, cum este cazul cercetărilor panel și analizei matematice.

Ciclul, trendul și decalajul

a)Ciclul- fenomenele sociale se pot derula sub multiple aspecte. Unul dintre ele este ciclul (oscilație, undă, pulsație, periodicitate) care presupune că punctele seriilor lor de timp se află unele cu altele în anumite relații temporale. Când studiem manifestarea unor fenomene ciclice este important să luăm în calcul gradul lor de periodicitate. Funcție de acesta Herman Wold distinge între diferite tipuri de cicluri:1)care fac posibilă o predicție pentru un timp indefinit; 2)care fac posibilă o predicție pentru un timp limitat; 3 false cicluri, ale căror serii nu sunt predictive. Chiar dacă în viața socială nu se întâlnesc cicluri (oscilații) perfecte ca în natură (alternanța noapte-zi, a anotimpurilor, fluxul și refluxul apelor mării etc) nu înseamnă că nu putem întâlni astfel de manifestări și în societate: circulația rutieră (crește la sfârșitul săptămânii), creșterea vânzărilor în zilele de salariu sau de sărbători, creșterea numărului de cititori la bibliotecile universitare în preajma sesiunilor etc;

b)Trendul- definește tendința pe care o înregistrează un anumit fenomen. El poate fi ascendent (crește) sau descendent (declin) iar caracteristica sa majoră rezidă în aceea că evoluează într-un tipar regulat într-o lungă perioadă de timp. Se poate face distincție între: 1)trendurile seculare, care au la bază influența îndelungată a unor factori sociali, economici și politici; 2)componenta sezonală, asociată de regulă cu anumite perioade ale anului; 3)fluctuațiile ciclice, care pot fi privite ca mișcări mai neregulate decât cele ciclice și care au în general o durată mai lungă de desfășurare; 4)componenta reziduală, ca efect al unor evenimente întâmplătoare. Fiecare dintre formele de manifestare ale trendului poate primii o notație de felul următor:

T - trendul secular;

S - componenta sezonală;

C - fluctuația ciclică;

R - componenta reziduală.