Analiza seriilor independente

7.1. Conceptul de legătură statistică

Asupra fenomenelor economico – sociale acţionează un număr mare de factori (principali şi secundari, esenţiali şi neesenţiali) care se găsesc în legătură reciprocă. Statistica permite, cu ajutorul unei game variate de procedee, metode şi indicatori:

- studierea acestor legături;

- exprimarea lor cantitativă;

- măsurarea intensităţii cu care se produc.

Din punct de vedere al legăturilor statistice, caracteristicile (variabilele) se clasifică în două categorii:

- caracteristicii factoriale (exogene sau cauză);

- caracteristici rezultative (endogene sau efect), asupra cărora îşi exercită influenţa caracteristicile factoriale.

Există 2 tipuri de legături:

A. legături funcţionale

- sunt caracteristice, în general, ştiinţelor tehnice;

- unei valori a caracteristicii factoriale (x) îi corespunde o singură valoare a caracteristicii rezultative (y).

y = f(x)

B. legături statistice (stochastice)

- sunt specifice fenomenelor şi proceselor economice;

- unei valori a caracteristicii factoriale (x) îi corespunde o distribuţie de valori ale caracteristicii rezultative (y), datorită faptului că asupra acesteia din urmă îşi exercită influenţa şi alte caracteristici factoriale considerate neesenţiale, întâmplătoare (cuantificate prin ).

y = f(x)+

7.2. Clasificarea legăturilor statistice

Se poate realiza după mai multe criterii:

A. după numărul caracteristicilor factoriale care se iau în studiu:

- legături simple, când se consideră că o singură caracteristică factorială (x), cu caracter esenţial, determină caracteristica rezultativă (y)

y = f(x)

Exemple:

- legătura dintre cifra de afaceri realizată de un salariat (CA) şi câştigul salarial (S)

S= f(CA)

- legătura dintre vechimea în muncă (VM) şi câştigul salarial

S= f (VM)

- legături multiple, când se consideră că, cel puţin două caracteristici funcţionale (x1, x2,...) determină caracteristica rezultativă (y)

y = f (x1, x2,...)

Exemplu:

- legătura dintre cifra de afaceri realizată de un salariat (CA ) şi vechimea în muncă (VM) – pe de o parte – şi câştigul salarial – pe de altă parte

S = f (CA, VM)

B. după direcţia legăturii

- legături directe, când creşterea/descreşterea valorilor caracteristicii factoriale conduce la creşterea/descreşterea valorii caracteristicii rezultative.

Exemple:

S= f (CA)

S = f (VM)

- legături inverse, când creşterea/descreşterea valorilor caracteristicii factoriale conduce la descreşterea/creşterea valorii caracteristicii rezultative.

Exemplu:

- legătura dintre timpul nelucrat (număr absenţe de la serviciu în ore sau zile) şi câştigul salarial

S= F (TN)