Capitolul 3 - statistica producției industriale

3.2. Evaluarea producţiei industriale

Metoda în unităţi natural-convenţionale. Cu ajutorul acestei metode, producţia în unităţi natural-convenţionale se determină pe baza relaţiei:

,

unde: qi – volumul fizic al fiecărui tip de produs;

– coeficienţii de echivalenţă (Ci – caracteristica produsului i, Ce – caracteristica produsului etalon).

Metoda în unităţi de timp de muncă presupune exprimarea producţiei în unităţi de timp – chiar şi în cazul producţiei eterogene rezultatul devenind însumabil – pe baza relaţiei următoare:

,

unde: ti – timpul, exprimat în ore, pentru realizarea unei unităţi de produs.

Metoda valorică permite însumarea producţiei fizice industriale, oricât de diversificată ar fi ea, cu ajutorul preţurilor. Astfel, la nivelul unei firme, valoarea producţiei se determină pe baza relaţiei următoare:

,

unde: pi – preţul produselor.

2 valoarea producţiei industriale (Vpi) – Valoarea producţiei industriale se determină pe baza relaţiei:

Vpi = Pf + Sl + L + Pm + S + N.

3 producţia marfă fabricată (Pm) – exprimă volumul rezultatelor obţinute în perioada de analiză ce îndeplinesc cerinţele pieţei. Cuprinzând valoarea produselor finite, a semifabricatelor livrate, a lucrărilor cu caracter industrial executate pentru terţi, Pm se determină cu ajutorul relaţiei următoare:

Pm = Pf + Sl + L.

4 producţia marfă vândută şi încasată (Pmvi) – Preţul de producţie este format din costurile de producţie (Cp) şi profitul programat (Pr), iar relaţia de calcul a producţiei marfă vândute şi încasate este următoarea:

Pmvi = Pp + TI = Cp + Pr + TI.

6 valoarea adăugată brută (VAB) – VAB se determină ca diferenţă între valoarea producţiei brute (PB) şi consumul intermediar, pe baza relaţiei:

VAB = PB – Ci;

3.3. Indicatori statistici ai ritmicităţii producţiei

2 metoda coeficientului de variaţie – Relaţia de calcul a coeficientului de variaţie este următoarea:

,

unde: n – numărul de zile lucrătoare ale lunii.

3.4. Analiza dinamicii producţiei industriale

A. La nivel de produs (individual)

La nivelul unităţii (individual), analiza dinamicii producţiei utilizează un sistem construit pe baza productivităţii muncii (w) şi a numărul de muncitori (N), relaţia de calcul fiind următoarea:

Q = w • N.

Sistemul de analiză a dinamicii producţiei cuprinde următorii indicatori:

B. La nivel superior de agregare (de grup)

În această variantă volumul producţiei poate fi determinat în mai multe moduri, rezultând mai multe sisteme de indici şi indicatori derivaţi utilizate în analiza multifactorială a dinamicii producţiei.

a) Sisteme de indici bifactoriali

Un prim sistem bifactorial de analiză a dinamicii producţiei ia în considerare cei doi factori de influenţă individuali prezentaţi la sistemul anterior:

Q = wN.

Sistemul de analiză a dinamicii producţiei cuprinde următorii indicatori:

1 indicatorii generali:

2 influenţa factorului calitativ (productivitatea muncii):

unde: - producţia pe care ar fi realizat-o muncitorii din perioada curentă dacă productivitatea muncii nu s-ar fi modificat;