Curs statistică an2

1.1 Introducere

Statistica face parte din grupul acelor stiinCe care studiaza în

expresie numerica fenomenele si procesele din natura, tehnica si

societate. Zilnic receptam date si informaCii despre rata inflaCiei,

cresterea produsului intern brut, venitul mediu pe o familie,

mortalitatea infantila, puterea de cumparare a câstigului salarial

nominal, structura populaCiei pe sexe, pe medii etc. Orice persoana

care este pusa în situaCia de a lua decizii referitoare la viaCa

economica si/sau personala ar trebui sa-si puna întrebari ca:

ce masoara aceste cifre? cum se ajunge la aceste date? cum trebuie

interpretate si utilizate aceste informaCii?

1.2 SemnificaCia termenului de statistica

Etimologic, termenul 3statistica3 deriva din cuvântul 3status3,

cu sensul de stare, situaCie, fel, stat. Cuvântul 3statistica3 este atribuit

lui Gottfried Achenwall, care l-a folosit (în 1776) pentru a desemna o

3stiinCa a descrierii statului3, disciplina academica la moda în

universitaCile medievale, având ca obiect de studiu descrierea unor

state sau regiuni.

Astazi termenul 3statistica3 a intrat în limbajul universal al stiinCei

si al vieCii cotidiene. În decursul timpului aceasta noCiune a capatat

mai multe accepCiuni, care desemneaza diverse ipostaze parcurse de

la simple descrieri si înregistrari pâna la statistica moderna,

instrument indispensabil în procesul de conducere în oricare domeniu

al activitaCii umane.

Statisticii i se atribuie cel mai frecvent urmatoarele accepCiuni:

Activitate practica

Ca activitate practica, statistica a aparut ca raspuns la nevoia de

cunoastere în expresie numerica a realitaCii. Statistica ca activitate

practica are drept obiectiv obCinerea datelor statistice exprimate

numeric referitoare la colectivitaCi statistice. ÎnCeleasa în acest fel,

statistica are cel mai adesea forma unor tabele, construirea carora

presupunând ca regula culegerea datelor, sistematizarea si

prelucrarea lor.

Exemplu: În cazul statisticii populaCiei, unitaCile (persoanele)

înregistrate la recensamânt sunt sistematizate pe sexe, vârsta, nivel

de pregatire, domenii de activitate etc.

În prezent, activitatea practica în domeniul statisticii se

desfasoara în cadrul instituCie statistice organizata la nivel teritorial,

naCional si internaCional. În România, instituCia statistica este

reprezentata la nivel naCional de Institutul NaCional de Statistica (INS)

si de DirecCiile JudeCene de Statistica (DJS) la nivel judeCean.

Organizarea actuala a INS se întemeiaza pe urmatoarele

principii:

 autonomia Institutului NaCional de Statistica;

 confidenCialitatea informaCiilor individuale înregistrate;

 transparenCa organizarii cercetarilor statistice;

 relevanCa, pentru domeniile observate, a datelor si

informaCiilor publicate;

 proporCionalitatea între cantitatea de informaCii individuale,

care se solicita a fi înregistrate si cantitatea de informaCii

prelucrate care se ofera utilizatorilor;

 deontologia statistica în selectarea si aplicarea metodelor

si procedeelor pentru realizarea cercetarilor statistice,

precum si în publicarea rezultatelor;

 respectarea raportului cost/eficienCa la nivelul fiecarui

obiectiv al cercetarilor statistice, în condiCiile utilizarii

optime a resurselor disponibile.

MulCimea datelor statistice obCinute în activitatea practica

Metoda de cercetare  totalitatea metodelor folosite în

cercetarea fenomenelor de masa. În calitate de metoda de

cercetare, statistica este folosita de celelalte discipline

stiinCifice pentru descoperirea regularitaCilor din domeniul

respectiv de studiu, a tendinCelor care se pot constitui ca

elemente de previziune.

Folosirea statisticii ca metoda de cercetare este urmarea

faptului ca legile stiinCifice sunt legi cu caracter statistic. Aceste legi

se manifesta numai la nivelul ansamblului si exprima valoarea medie,

adica normala, predominanta, purtata de majoritatea elementelor

unui ansamblu. Aceste legi nu se manifesta si nu pot fi verificate la

nivelul fiecarui element ci numai la nivelul întregului.

Dupa cum s-a menCionat, majoritatea fenomenelor si proceselor

din realitatea socio-economica nu sunt de tip determinist, nu sunt

certe. Aceste fenomene si procese se produc si se modifica în timp si

în spaCiu ca rezultat al combinarii complexe a mai multor factori de

influenCa. Datorita influenCei acestor factori care se modifica în timp si

în spaCiu, rezultatul apare sub forma unei mulCimi de manifestari

individuale aparent întâmplatoare. Impresia ca manifestarile se

produc la întâmplare este doar aparenta, deoarece în mulCimea

factorilor de influenCa exista unii care imprima tuturor manifestarilor o

esenCa comuna, care nu este sesizabila la nivelul fiecarui element.

Deci fiecare manifestare individuala (yi) a fenomenului (Y) apare ca

rezultat al combinarii influenCelor esenCiale (sistematice) cu cele

neesenCiale (întâmplatoare) sub a caror acCiune ia nastere si variaza

fenomenul cercetat. Datorita acestor influenCe manifestarile

individuale nu sunt identice ci asemanatoare. Ca atare, legea dupa

care se produce si evolueaza fenomenul ramâne mascata de

mulCimea diversa a manifestarilor individuale.

Pentru a putea desprinde ceea ce este normal, esenCial, regula,

trebuie cercetata o mulCime a acestor manifestari individuale (masa,

colectivitate), eliminându-se ceea ce este întâmplator, neesenCial,

prin simplificari si abstractizari succesive.

Astfel de fenomene se numesc fenomene de masa sau de tip

colectiv, iar cunoasterea legilor care le guverneaza presupune

cercetarea ansamblului de manifestari individuale.

Deci cunoasterea statistica, respectiv a ceea ce este esenCial,

normal, regula, în mulCimea manifestarilor individuale presupune

fixarea fiecarei manifestari individuale (înregistrarea datelor),

sintetizarea datelor individuale în valori tipice prin prelucrarea datelor

individuale si formularea regularitaCilor care se manifesta în

colectivitate.