Legături între fenomene

1. CONCEPTUL DE LEGĂTURĂ STATISTICĂ

Fenomenele şi procesele economico-sociale sunt fenomene complexe care se află sub influenţa unui număr mare de cauze esenţiale şi neesenţiale care se află într-o relaţie de condiţionare reciprocă.

Varietatea relaţiilor de interdependenţă întâlnite în cadrul fenomenelor economice necesită identificarea, selectarea şi ierarhizarea factorilor de influenţă. Cunoaşterea naturii legăturilor dintre fenomenele economico-sociale se face numai printr-o analiză calitativă multilaterală.

Majoritatea legăturilor dintre fenomenele şi procesele economice sunt legături de cauzalitate care, după natura lor pot fi: legături funcţionale şi legături statistice sau stochastice.

Legăturile funcţionale sunt legături care se stabilesc între două fenomene în sensul că unul dintre fenomene (fenomenul cauză) determină în mod univoc schimbarea celuilalt (fenomenul efect). Relaţia matematică a legăturilor funcţionale este:

y = f(x)

unde:

x = fenomenul cauză;

y = fenomenul efect.

Aceste tipuri de legături se întâlnesc frecvent în natură, în tehnică şi mai rar în domeniul economic şi social.

Legăturile statistice sunt acele legături în care fenomenul efect este rezultatul acţiunii combinate a mai multor cauze care se pot manifesta în acelaşi sens sau în sensuri opuse, ducând la forme diferite de manifestare individuală.

Relaţia matematică a legăturii statistice este:

y = f(x1, x2, …, xn)

unde:

x1, x2, …, xn = valorile caracteristicii cauză;

y = valorile caracteristicii rezultative care este influenţată de caracteristicile cauză.

În domeniul economic şi social, legăturile stochastice sunt cele mai frecvente, iar caracterul specific al acestor legături constă în faptul că ele nu pot fi verificate pentru fiecare caz în parte ci numai la nivelul ansamblului.

Criterii de clasificare a legăturilor statistice

a) după numărul caracteristicilor luate în consideraţie:

• legături simple – sunt acele legături care se stabilesc între două caracteristici statistice, din care o caracteristică este caracteristică cauză (determinată, independentă, exogenă), iar cealaltă caracteristică este caracteristică efect sau rezultativă (dependentă, endogenă). Chiar dacă caracteristica rezultativă depinde şi de alţi factori, se presupune că aceştia sunt constanţi şi sunt interpretaţi ca factori reziduali. Exemplu: legătura dintre producţie şi capital fix;

• legături multiple – sunt acele legături în care caracteristica rezultativă se studiază în funcţie de mai multe caracteristici factoriale care trebuie ierarhizate în funcţie de ordinea influenţei exercitate. Exemplu: legătura între valoarea încasărilor (y) şi capacitatea de cazare (x1) şi numărul de nopţi petrecute (x2);

b) după modul de exprimare al caracteristicilor:

• legături între caracteristici statistice exprimate numeric – mai poartă denumirea şi de legături de corelaţie. Aceste legături pot fi simple sau multiple. Exemplu de legături de corelaţie: relaţia dintre producţie (y) şi capital fix (x), relaţia dintre valoarea vânzărilor (y) şi numărul de vânzători (x);

• legături între caracteristici statistice exprimate prin cuvinte sau calitativ (ex.: legătura între nivelul studiilor şi funcţia deţinută) sau între o caracteristică exprimată în cuvinte şi o caracteristică exprimată numeric [ex.: legătura dintre valoarea vânzărilor (y) şi amplasamentul magazinului (x)] poartă denumirea de legături de asociere. Pentru a putea fi măsurată statistic, legătura de asociere trebuie ca variabila (caracteristica) calitativă să fie cuantificabilă;

c) după direcţia legăturii:

• legături directe – sunt acele legături în care ambele caracteristici, atât cea cauză cât şi cea efect, se modifică în acelaşi sens: dacă variabila factorială înregistrează o creştere şi variabila rezultativă înregistrează o creştere (ex.: legătura dintre vânzările de automobile şi vânzările de benzină/motorină, creşterea numărului de automobile duce la creşterea vânzărilor de benzină/motorină);

• legături inverse – sunt acele legături în care pe măsură ce creşte nivelul variabilei cauză (factoriale) scade nivelul variabilei efect (ex.: consumul de vitamina C şi numărul răcelilor – când creşte cantitatea administrată de vitamina C, scade numărul cazurilor de răceală);

d) după forma legăturii:

• legături liniare – care se exprimă prin ecuaţia dreptei:

y = a0 + a1x simplă

y = a0 + a1x1 + a2x2 multiplă

• legături neliniare – se exprimă prin ecuaţia unei curbe (parabolă, hiperbolă, funcţie exponenţială):

legătura parabolică

legătura exponenţială

legătura hiperbolică

Determinarea formei legăturii se face cu ajutorul metodei grafice (corelograma sau diagrama norului de puncte).

e) după timpul de realizare al legăturii

• legături concomitente sau sincrone – sunt acele legături care se produc în acelaşi timp, adică odată cu modificarea variabilei cauză se modifică şi variabila efect (ex.: numărul de ore efectuate suplimentar şi salariul lunar);

• legături cu decalaj sau asincrone – sunt acele legături în care variabila rezultativă se modifică după trecerea unei perioade de timp de la modificarea variabilei cauză (ex.: investiţiile realizate într-o întreprindere şi producţia obţinută).