Proiectarea si Analiza Bazelor de Date SPSS

Imagine preview
(8/10 din 6 voturi)

Acest curs prezinta Proiectarea si Analiza Bazelor de Date SPSS.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 73 de pagini .

Profesor: Cornelia Muresan

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Statistica

Cuprins

PROIECTAREA ŞI
GESTIONAREA BAZELOR DE DATE 1
Modul 1. Aspecte elementare 4
1.1. Baze de date şi sistem de gestiune a bazelor de date (SGBD) 4
1.2. Facilităţi oferite de un SGBD 5
1.3. Pachetul statistic SPSS 6
1.4. Procesul de analiză statistică a datelor 8
Modul 2. Introducere în SPSS sub Windows 10
2.1. Pornirea SPSS 10
2.2. Sistemul de meniuri 11
2.3. Linia de pictograme 12
2.4. Casetele de dialog 12
2.5. Asistenţa “on-line” 14
Modul 3. Proiectarea unei baze de date 15
3.1. Utilizarea Editorului de date SPSS 15
3.2. Un exemplu 15
3.3. Proiectarea schemei de codificare 16
3.4. Definirea variabilelor 16
3.5. Atribuirea numelui variabilei 16
3.6. Schimbarea tipului variabilei 18
3.7. Adăugarea etichetelor descriptive pentru variabile şi valori 20
3.8. Atribuirea valorilor omise 21
3.9. Valori omise sistem şi valori omise utilizator 23
3.10. Schimbarea formatului coloanei 24
3.11. Definirea variabilelor adiţionale 25
3.12. Introducerea datelor 25
3.13. Editarea datelor 25
3.14. Examinarea informaţiilor în Editorul de date 25
3.15. Utilizarea etichetelor variabilelor în proceduri 26
3.16. Salvarea fişierului de date 27
3.17. Diferenţa dintre Save As şi Save 28
3.18. Ieşirea din SPSS 28
Modul 4. Utilizarea Editorului de date II. Facilităţi adiţionale 30
4.1. Utilizarea şabloanelor 30
4.2. Aplicarea unui dicţionar de date 33
4.3. Obţinerea informaţiilor despre variabile 34
4.4. Obţinerea unui catalog de coduri 35
Modul 5. Căutarea erorilor şi analize statistice exploratorii 36
5.1. Procedura Frequencies 36
5.2. Procedura Crosstabs 37
5.3. Procedura Descriptives 39
5.4. Procedura Means 40
5.5. Procedura Explore 42
5.6. Depistarea erorilor 43
Modul 6. Gestionarea bazei de date 47
6.1. Transformarea variabilelor cu procedura Recode 47
6.2. Recodificarea valorilor în aceeaşi variabilă 48
6.3. Căutarea datelor în Editorul de date 50
6.4. Obţinerea unei variabile noi prin recodificare 51
6.5. Recodificarea automată 52
6.6. Obţinerea unor variabile noi prin calcul numeric 53
6.7. Obţinerea unor variabile noi prin calcul cu date calendaristice 56
6.8. Selectarea cazurilor după diverse criterii 59
6.9. Împărţirea cazurilor în grupe de analizat 60
6.10. Ordonarea cazurilor după diverse criterii 63
6.11. Ponderarea cazurilor 64
Modul 7. Întocmirea rapoartelor 65
7.1. Rapoarte de tip listă 66
7.2. Rapoarte cu informaţii rezumative pe linii 68
7.3. Rapoarte cu informaţii rezumative pe coloane 70
BIBLIOGRAFIE 73

Extras din document

Modul 1. Aspecte elementare

1.1. Baze de date şi sistem de gestiune a bazelor de date (SGBD)

În esenţă o bază de date reprezintă informaţii organizate pentru a putea fi uşor referite. Cărţile de telefon, mersul trenurilor, inventarele sunt baze de date. Ele pot fi întâlnite în orice domeniu unde se gestionează volume mari de date: în domeniul economic, cel ştiinţific sau în cel social.

În domeniul informaticii, termenul de “bază de date” are un sens mai larg decât cel utilizat deja foarte curent în viaţa de zi cu zi. Aici, prin bază de date se înţelege ansamblul fişierelor de date, a programelor de prelucrare şi a altor tipuri de fişiere care acoperă necesităţile unei anumite aplicaţii. În cazul concret al unor aplicaţii de tip dBASE, sau FoxPro sau Access, categoria de „alte tipuri de fişiere” este reprezentată prin:

- fişiere de tip query (cerere), care permit realizarea unui view (vedere) sau operaţiuni de actualizare asupra unuia sau mai multor fişier de date,

- fişiere de tip form (formular), care permit aranjarea într-o anumită formă, pe ecran, a setului de câmpuri ce defineşte structura unui fişier de date,

- fişiere de tip report (raport), ce permit obţinerea unor rapoarte în formă convenabilă,

- fişier de tip label (etichetă), ce permit obţinerea unor etichete folosind înregistrările unui fişier de date.

Conceptele de bază utilizate în legătură cu bazele de date informatice sunt: câmpul, data şi înregistrarea.

Câmp – unitate elementară a structurii unei baze de date.

Dată – valoarea introdusă într-un câmp.

Înregistrare – setul de date ale diferitelor câmpuri definite în structura unui fişier de date, date care se referă la un anumit obiect.

Bazele de date au fost iniţial gestionate manual, pe hârtie, ceea ce însemna completarea multor formulare şi organizarea acestora după anumite criterii (alfabetic, tematic etc.). Operaţia de căutare într-o astfel de bază de date era anevoioasă iar criteriile de căutare erau limitate la criteriile după care erau organizate informaţiile. Presupunând, de exemplu, că organizarea se făcea alfabetic, dacă criteriul de căutare era tematic nu se putea face o căutare eficientă. Aceste neajunsuri se soluţionează în cadrul unui sistem de gestiune a bazelor de date (SGBD) cum sunt dBASE şi Fox - sub DOS - sau Access sub Windows, unde înregistrările pot fi introduse în baza de date, apoi organizate rapid după orice criteriu şi regăsite, într-un timp scurt.

Calculatoarele au o capacitate foarte mare de a memora informaţii. O singură dischetă poate conţine informaţia din 20-40 de pagini de carte de telefon. Un disc poate înmagazina informaţia mai multor zeci de cărţi, iar un CD-ROM poate stoca o bibliotecă. Capacitatea de memorare nu este singurul aspect important care dă putere unui sistem de gestiune a bazelor de date. La fel de importantă este posibilitatea gestionării şi manipulării datelor (sortarea rapidă, căutarea după diverse criterii), precum şi viteza prelucrării.

Sistem de gestiune a bazelor de date (SGBD) – totalitatea programelor utilizate pentru crearea, interogarea şi întreţinerea unei baze de date. Prelucrarea datelor stocate într-o bază de date se face sub controlul sistemului de gestiune a bazelor de date.

1.2. Facilităţi oferite de un SGBD

În comparaţie cu bazele de date neinformatizate:

- Capacitate mare de stocare

- Putere şi viteză mare la regăsirea datelor

- Ocupă loc puţin, în comparaţie cu mobilierul necesar stocării datelor

Ajutor oferit la:

- Localizarea instantanee a informaţiei

- Actualizarea datelor

- Adăugarea unor înregistrări noi

- Punerea în ordine alfabetică, în ordinea priorităţilor etc.

- Adaptarea bazei de date la necesităţi şi / sau utilizatori noi

- Integrarea rezultatelor în alte pachete software

Programe pentru:

- Definirea unor forme (video-formulare) concepute de utilizator

- Efectuarea unor calcule statistice, ştiinţifice sau financiare

- Filtrarea datelor oferite unor categorii de utilizatori

- Sortări

- Obţinerea unor rapoarte

- Obţinerea etichetelor pentru corespondenţă

1.3. Pachetul statistic SPSS

În istoria dezvoltării sistemelor de gestiune a bazelor de date ultimele tipuri apărute, dar şi cele care au devenit cele mai populare, gestionează aşa-numitele “baze de date relaţionale”. Acestea se prezintă întotdeauna sub formă de tabele, în care înregistrările ocupă o linie, iar câmpurile ocupă o coloană. La intersecţia rândului cu coloana se va găsi data, sau valoarea particulară a unui un câmp pentru o anumită înregistrare. Bazele de date relaţionale seamănă mult cu tabelele ce s-ar putea construi într-o foaie de calcul, desigur respectând anumite structuri de date apriori definite.

Fisiere in arhiva (1):

  • Proiectarea si Analiza Bazelor de Date SPSS.doc