Serii Cronologice

Curs
8/10 (4 voturi)
Domeniu: Statistică
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 78 în total
Cuvinte : 22316
Mărime: 610.27KB (arhivat)
Publicat de: Cazimir Roșca
Puncte necesare: 0

Cuprins

  1. CUPRINS
  2. Capitolul 1 . Componentele deterministe ale unei serii de timp
  3. 1.1 Concepte de bază
  4. 1.2. Măsuri pentru acurateţea previziunilor
  5. 1.3. Componentele unei serii de timp
  6. 1.4. Estimarea tendinţei prin funcţii elementare
  7. 1.5. Estimarea tendintei utilizând mediile mobile
  8. 1.6. Componenta sezonieră. Estimarea componentei sezoniere
  9. 1.6.1 Modelul de descompunere. Perioada componentei sezoniere
  10. 1.6.2 Eliminarea componentei sezoniere utilizând mediile mobile
  11. 1.6.3 Estimarea componentei sezoniere
  12. 1.7 Descompunerea seriei pe componente
  13. Capitolul 2. Metode de netezire exponenţială
  14. 2.1. Metoda de netezire exponenţială simplă
  15. 2.2 Metoda Holt de netezire exponenţială
  16. 2.3. Metoda Holt-Winters de netezire exponenţială
  17. Capitolul 3. Modele de tip autoregresiv medie mobilă (ARMA, ARIMA)
  18. 3.1. Principalele concepte pe care se fundamentează metodologia Box-Jenkins
  19. 3.2. Modelul autoregresiv. Proprietăţile funcţiei de autocorelaţie respectiv de autocorelaţie parţială
  20. 3.3. Modelul medie mobilă. Proprietăţile funcţiei de autocorelaţie respectiv de autocorelaţie parţială
  21. 3.4. Etapele elaborării unui model ARIMA
  22. 3.4.1 Identificarea (specificarea) modelului
  23. 3.4.2 Estimarea parametrilor modelului
  24. 3.4.3 Teste de validitate şi respecificarea modelului
  25. 3.4.4. Elaborarea previziunilor
  26. 3.5. Alte extinderi ale modelelor ARIMA
  27. 3.5.1. Modele de tip autoregresiv medie mobilă pentru evoluţii sezoniere SARIMA
  28. 3.5.2. Modele de tip ARCH
  29. 3.6. Regresii cu serii de timp
  30. Capitolul 4. Modele VAR şi modele VECM
  31. 4.1. Teste de nestaţionalitate (teste de tip „unit roots”)
  32. 4.2. Serii cointegrate. Metodologia Engle-Granger
  33. 4.3. Analiza cauzalităţii dintre variabile
  34. 4.4. Modele vector autoregresiv VAR
  35. 4.5. Cointegrare în sisteme de ecuaţii. Metodologia Johansen-Juselius

Extras din curs

Capitolul 1. Componentele deterministe ale unei serii de timp

1.1 Concepte de bază

În derularea activităţii lor, frecvent agenţii economici sunt puşi în situaţia de a anticipa viitorul, iar apoi de a lua decizii în consecinţă. Oamenii de afaceri sunt nevoiţi să previzioneze anual cererea dintr-un produs, cifra de afaceri şi alte elemente necesare întocmirii unui plan de afaceri, investitorii sunt interesaţi de profitul viitor degajat de investiţie, respectiv guvernele de previziunea consumului sau a cheltuielilor guvernamentale etc.. Softurile de statistică facilitează obţinerea rapidă de previziuni utilizând modele cantitative de previziune. Anticiparea, previziunea evoluţiei viitoare a fenomenelor economice presupune în primul rând cunoaşterea istoriei acestora, punerea în evidenţă a unor legităţi privind comportamentul lor trecut. Baza de date pe care se fundamentează analiza evoluţiei fenomenelor în timp este constituită din serii de timp (sau serii cronologice).

O serie de timp constă într-o secvenţă de observaţii asupra unei variabile , ordonate după parametrul timp. Frecvent, măsurătorile asupra variabilei sunt efectuate la intervale egale de timp, seria cronologică fiind prezentată sub forma:

Seria de timp formată cu valorile observate constituie o realizare a secvenţei de variabile aleatoare , adică a unui proces aleator (proces stochastic) de tip discret. Evoluţia unei variabile în timp este reprezentată printr-un proces aleator.

Proces aleator de tip discret = secvenţă de variabile aleatoare unde , ordonate după parametrul timp. Pentru fiecare moment de timp t, Yt e o variabilă aleatoare şi dispunem de regulă de o singură observaţie relativ la aceasta. În cele ce urmează vom utiliza aceeaşi notaţie respectiv Yt atât pentru variabila aleatoare ataşată momentului t cât şi pentru valoarea observată la acest moment de timp. Scopul analizei seriilor de timp constă în înţelegerea şi modelarea mecanismului de generare a termenilor seriei; odată elaborat, modelul este utilizat pentru obţinerea de previziuni.

Previziune = inferenţă asupra variabilei, în afara perioadei observate. Vom nota prin previziunea variabilei Y efectuată la momentul T pentru un orizontul de timp h. Baza de date utilizată pentru generarea de previziuni poate consta în:

a) evoluţia înregistrată de către variabilă în trecut, privind prezentul ca o funcţie de trecut:

modele univariabile

Aceasta abordare este adecvata atunci cand este dificil de identificat factorii ce explica comportamentul variabilei de previzionat sau este dificil de cuantificat influenta exercitata de catre variabilele explicative. Daca, spre exemplu, scopul nostru este doar previziunea PIB fara sa ne intrebam de ce acesta a inregistrat o anumita valoare atunci vom apela la aceasta abordare .

b) serii de timp ce redau evoluţia variabilei Y precum şi a altor variabile ce explică comportamentul acesteia → modele multivariabile (modele explicative).

Modelele explicative pot fi utilizate in previziune dar si pentru testatea empirica si simularea unor politici economice sau pentru luarea unor decizii.

Baza de date trebuie să fie adecvată cantitativ şi calitativ.

În analiza seriilor cronologice este necesar ca lungimea perioadei observate să fie suficient de lungă pentru a face posibilă estimarea unui model adecvat calitativ, care să surprindă mecanismul real de generare al fenomenului, respectiv să permită identificarea unor componente ale evoluţiei pe termen lung. De regulă se impune utilizarea unor serii cronologice cu cel puţin 15 termeni, respectiv pentru serii sezoniere este de dorit ca perioada observată să acopere cel puţin cinci cicluri sezoniere.

În acelaşi timp datele trebuie să rămână comparabile în timp. Condiţiile în care evoluează fenomenul este necesar să rămână în esenţă aceleaşi. Astfel, nu este indicat a se utiliza în elaborarea de modele, serii cronologice ce acoperă perioade de schimbări economice sau politice majore, război, sau alte evenimente excepţionale; în analiza evoluţiei majorităţii indicatorilor economici pentru ţara noastră este indicat ca datele să înceapă după 1989. Înainte de aplicarea tehnicilor specifice de analiză şi previziune, dacă este necesar, unii indicatori vor fi exprimaţi în preţuri comparabile. Când se analizează spre exemplu evoluţia cifrei de afaceri sau a indicatorilor macroeconomici de rezultate şi ne interesează evoluţia datelor neafectate de schimbările de preţ, este indicat a se exprima datele în preţurile unui an bază de comparaţie, prin împărţirea acestora la un indice adecvat al preţurilor. De asemenea, creşterea în timp a unor variabile din economie se datorează în principal creşterii populaţiei, astfel că în aceste situaţii este mai util a se analiza evoluţia variabilei per cap de locuitor.

Atunci când cronograma indică prezenţa unor valori aberante, corespunzătoare unor greve, calamităţi naturale sau altor evenimente punctuale, acestea vor fi înlocuite cu valorile medii ce ar fi fost înregistrate în circumstanţe normale.

Frecvenţa măsurătorilor este condiţionată şi de practică. Spre exemplu, vânzările unui magazin pot fi înregistrate zilnic, profitul poate fi observat lunar şi / sau anual respectiv indicele bursier la încheierea zilei de cotaţie. În general, acolo unde sunt disponibile, poate fi utilă utilizarea unor date cât mai frecvente. Datele anuale nu fac posibilă observarea caracterului sezonier specific anumitor indicatori respectiv modelarea unor dependenţe în care timpul de reacţie al variabilei efect este scurt.

Atunci când elaborăm previziuni, bazate pe metode statistice, pornim de la ipoteza că fenomenul va continua să aibă acelaşi comportament ca şi în trecut. Este important ca analistul să se întrebe în ce măsură această presupunere este realistă, respectiv să ţină seama de aşteptările sale. Se spune pe bună dreptate că „previziunea rămâne în acelaşi timp ştiinţă şi artă”. Previziunea fenomenelor economice este o sarcină relativ dificilă, urmare a complexităţii mediului economic. Abordările tradiţionale sunt uneori subiective şi prea simplificatoare, în timp ce metodele moderne sunt mai riguros fundamentate teoretic dar sunt şi mai complexe, necesitând experienţă şi o intervenţie activă a analistului.

1.2. Măsuri pentru acurateţea previziunilor

Pentru un moment t de timp fixat, eroarea de previziune este diferenţa între valoarea observată şi cea previzionată ambele aferente momentului t:

Preview document

Serii Cronologice - Pagina 1
Serii Cronologice - Pagina 2
Serii Cronologice - Pagina 3
Serii Cronologice - Pagina 4
Serii Cronologice - Pagina 5
Serii Cronologice - Pagina 6
Serii Cronologice - Pagina 7
Serii Cronologice - Pagina 8
Serii Cronologice - Pagina 9
Serii Cronologice - Pagina 10
Serii Cronologice - Pagina 11
Serii Cronologice - Pagina 12
Serii Cronologice - Pagina 13
Serii Cronologice - Pagina 14
Serii Cronologice - Pagina 15
Serii Cronologice - Pagina 16
Serii Cronologice - Pagina 17
Serii Cronologice - Pagina 18
Serii Cronologice - Pagina 19
Serii Cronologice - Pagina 20
Serii Cronologice - Pagina 21
Serii Cronologice - Pagina 22
Serii Cronologice - Pagina 23
Serii Cronologice - Pagina 24
Serii Cronologice - Pagina 25
Serii Cronologice - Pagina 26
Serii Cronologice - Pagina 27
Serii Cronologice - Pagina 28
Serii Cronologice - Pagina 29
Serii Cronologice - Pagina 30
Serii Cronologice - Pagina 31
Serii Cronologice - Pagina 32
Serii Cronologice - Pagina 33
Serii Cronologice - Pagina 34
Serii Cronologice - Pagina 35
Serii Cronologice - Pagina 36
Serii Cronologice - Pagina 37
Serii Cronologice - Pagina 38
Serii Cronologice - Pagina 39
Serii Cronologice - Pagina 40
Serii Cronologice - Pagina 41
Serii Cronologice - Pagina 42
Serii Cronologice - Pagina 43
Serii Cronologice - Pagina 44
Serii Cronologice - Pagina 45
Serii Cronologice - Pagina 46
Serii Cronologice - Pagina 47
Serii Cronologice - Pagina 48
Serii Cronologice - Pagina 49
Serii Cronologice - Pagina 50
Serii Cronologice - Pagina 51
Serii Cronologice - Pagina 52
Serii Cronologice - Pagina 53
Serii Cronologice - Pagina 54
Serii Cronologice - Pagina 55
Serii Cronologice - Pagina 56
Serii Cronologice - Pagina 57
Serii Cronologice - Pagina 58
Serii Cronologice - Pagina 59
Serii Cronologice - Pagina 60
Serii Cronologice - Pagina 61
Serii Cronologice - Pagina 62
Serii Cronologice - Pagina 63
Serii Cronologice - Pagina 64
Serii Cronologice - Pagina 65
Serii Cronologice - Pagina 66
Serii Cronologice - Pagina 67
Serii Cronologice - Pagina 68
Serii Cronologice - Pagina 69
Serii Cronologice - Pagina 70
Serii Cronologice - Pagina 71
Serii Cronologice - Pagina 72
Serii Cronologice - Pagina 73
Serii Cronologice - Pagina 74
Serii Cronologice - Pagina 75
Serii Cronologice - Pagina 76
Serii Cronologice - Pagina 77
Serii Cronologice - Pagina 78

Conținut arhivă zip

  • Serii Cronologice.doc

Alții au mai descărcat și

Analiza statistică a seriilor cronologice

DEFINITIE: SERIA CRONOLOGICA este un sir ordonat de valori ale unei variabile aferente unor momente sau perioade de timp succesive. Exista...

modelul autodegresiv

Se cunosc următoarele date privind consumul final al gospodăriilor populaţiei corectat cu IP şi venitul disponibil real al populaţiei în România,...

Cursuri de Econometrie

Obiectivul cursului: tratamentul datelor economice în scopul evaluării legăturilor dintre fenomene şi a modelării variaţiei lor în timp....

Statistică

Dupa ce veti parcurge acest capitol veti fi în stare sa întelegeti si sa raspundeti la urmatoarele solicitari: 1. Definiti media si explicati...

Serii Cronologice

Una din sarcinile statisticii este aceea de a studia fenomenele si procesele social-economice de masa de-a lungul diferitelor perioade de timp sub...

Statistică

Obiectul statisticii îl constituie studiul fenomenelor şi proceselor social-economice care prezintă următoarele particularităţi: Se produc într-un...

Serii Cronologice

- Definiţia 1. Fie un orizont de timp, ( un spaţiu de probabilitate şi un proces stochastic. Vom numi serie de timp (serie cronologică – time...

Statistică

1. NOȚIUNI STATISTICE FUNDAMENTALE 4 1.1. Definiția și rolul statisticii 4 1.2. Utilitatea statisticii în practică 5 1.3. Măsurarea în...

Te-ar putea interesa și

Analiza Cantitativă a Activității de Producție

Introducere Civilizaţia contemporană nu poate să fie imaginată fără datele numerice, deoarece exprimarea cantitativă a devenit o necesitate...

Rata șomajului

INTRODUCERE Există mulți factori care pot cauza șomajul, dar unul dintre cei mai mari factori este lipsă de investiții private. Acest lucru este...

Analiza statistico-economică a fenomenelor sezoniere a întreprinderilor de servicii publice la SC Termoficare 2000 SA Pitești

INTRODUCERE De ce am ales ca obiect de studiu analiza statistică a seriei cronologice - şi anume sezonalitatea ? Dezvoltarea şi producerea de...

Analiza statistică a seriilor cronologice

DEFINITIE: SERIA CRONOLOGICA este un sir ordonat de valori ale unei variabile aferente unor momente sau perioade de timp succesive. Exista...

Statistică în Afaceri

1. Analiza unei serii cronologice În această primă parte a proiectului am realizat o analiză a unei serii cronologice. În Grecia, în perioada...

Fițuici statistică

Obiectul de studiu al statisticii Ca disciplină stiinTifică, statistica, în funcTie de scopul cunoas-terii, se subdivide în: Statistica...

Econometrie

Obiectivele prelegerii Din studiul acestui material didactic vei avea cunoștințe despre: q Ce este econometrie q Un scurt istoric al apariției...

Statistică

Curs 5. ANALIZA SERIILOR DE REPARTIŢIE (DISTRIBUŢIE) UNIDIMENSIONALE 1. Indicatori de nivel şi de frecvenţe, 2. Indicatori ai tendinţei centrale...

Ai nevoie de altceva?