Sondaje

4.1 ETAPELE UNUI SONDAJ ALEATOR

În ipoteza organizării unei eşantionări aleatoare se impune parcurgerea următoarelor etape (Buiga, 2001):

1. Definirea obiectivelor de studiat şi fixarea constrângerilor sale .

Prima etapa a planificării unei anchete utile şi eficiente constă în a preciza analitic obiectivele.

În această etapă are loc formularea ipotezelor ce vor fi verificate şi parametrii ce trebuie estimaţi .

Referitor la constrângerile ce pot interveni , sunt cele legate de costul sondajului şi de disponibilitatea informaţiilor auxiliare , ca şi alte constrângeri care pot să apară de la caz la caz.

2. Definirea populaţiei ţintă , cercetarea bazei de sondaj şi alegerea metodei de eşantionare .

Populaţia ţintă denumită şi populaţie de referinţă sau poulaţie univers , este populaţia totală pentru care avem nevoie de informaţii . De exemplu dacă vrem să estimăm procentul cheltuielilor cu alimente din venitul familiei , vom studia mulţimea familiilor dintr-o anumită zonă ( cea de interes ) .

Ca urmare trebuie să descriem unităţile care compun populaţia , utilizând anumite variabile de identificare , denumite şi caracteristici de identificare .

Aceste caracteristici se referă la :

- caracteristici socio-demografice ( sex , varstă etc ) dacă ne referim la persoane ;

- date de identificare a firmelor dacă populaţia ţintă este formată din firme ;

- amplasarea geografică , pentru o bună delimitare în spaţiu ;

- perioada de referinţă , pentru o bună delimitare în timp ;

- alte caracteristici , care pot fi identificate în baza de sondaj ;

În funcţie de informaţiile care există în baza de sondaj şi ţinând sema de aspectele de calitate şi cost se va alege metoda de sondaj cea mai adecvată .

3 .Fixarea gradului de precizie.

Precizia unui sondaj exprimă gradul de încredere pe care poţi să-l acorzi rezultatelor obţinute .

Scopul oricărui sondaj este acela de a obţine informaţii cât mai apropiate de cele care s-ar putea obţine în cazul unei observări exhaustive, dar cu cheltuieli mult mai mici şi într-un timp mult mai scurt .

Parametrii de precizie se refera la :

- eroarea de estimare sau eşantionare sub forma relativă : ( maxima admisă este de ± 5% ) ;

- probabilitatea de garantare a rezultatelor (minima admisă de 0,95 ) ;

În ceea ce priveşte eroarea de estimare şi volumul eşantionului , se ştie că un nivel scăzut al erorii atrage un volum mare al eşantionului, în consecinţă în funcţie de bugetul alocat se va fixa un nivel al erorii .

4. Elaborarea planului eşantionării, respectiv constituirea eşantionului .

Planul eşantionării cuprinde următoarele elemente :

- determinarea populaţiei observate ;

- definirea unităţii de observat ;

- stabilire volumului eşantionului ;

- alegerea procedeului de formare a eşantionului ;

- fixarea termenului de realizare a sondajului ;

- constituirea eşantionului ;

5. Observarea statistică , culegerea datelor .

Această etapă cuprinde toate aspectele legate de obţinerea de informaţii. Astfel are loc :

- elaborarea şi testarea chestionarului (acolo unde este cazul )

- stabilirea metodei de culegere a datelor şi modalităţii de administrare a chestionarului ;

- elaborarea planului observării care presupune fixarea timpului de referinţă pentru culegerea de informaţii , fixarea locului observării şi a modului de desfăşurare ;

- pregătirea operatorilor ;

- culegerea propriu – zisă a datelor .

6. Pregatirea datelor pentru prelucrare.

- Codificarea şi verificarea chestionarelor

- Constituirea bazei de date, ce urmează a fi prelucrată .

7. Prelucrarea şi analiza datelor.

Se va urmări atingerea obiectivelor fixate verificarea ipotezelor formulate şi elaborarea concluziilor .

8. Raportul final şi evaluarea rezultatelor.

4.2 Estimarea valorii medii a două sau mai multe variabile în ipoteza organizării unui sondaj simplu