Statistică

I. NOŢIUNI INTRODUCTIVE

Încercând să definim statistica, putem spune că „este un corp de metode pentru a colecta, a descrie şi a analiza date numerice din observaţii sau investigaţii ştiinţifice”.1

Obiectul de studiu al statisticii îl constituie „variaţia curentă-continuă, în timp şi spaţiu şi din punct de vedere calitativ, al fenomenelor de tip stochastic din orice domeniu al vieţii economico-sociale sau naturale”2.

Statistica se referă la măsurare şi probabilităţi. Cuvântul statistică, provine din latinescul „statista” şi desemna, pe vremuri, persoanele care se ocupau cu afacerile statului, care numărau populaţia sau alte aspecte ce ajutau statul să gestioneze mai bine politica de taxe şi costurile războaielor. În perioada medievală, prin statistică, armatorii îşi calculau costurile echipării corăbiilor, incluzând în calculele lor şi probabilitatea ca acestea să fie atacate de piraţi sau de a naufragia (Lungu, 2001).

I.1. NOŢIUNI ŞI CONCEPTE DE BAZĂ UTILIZATE ÎN STATISTICĂ

Pentru a putea ilustra principalii termeni utilizaţi în statistică, încercăm să luăm în considerare situaţia unui cercetător psihosocial care investighează o colectivitate umană urmând criteriile:

• Mediul de provenienţă a persoanelor;

• Statutul socioeconomic;

• Genul biologic;

• Vârsta.

1. Prin populaţie (colectivitate) statistică vom înţelege orice mulţime care formează obiectul de studiu al analizei statistice.

2. Unitate statistică – reprezintă elementele componente ale unei colectivităţi statistice.

3. Inferenţa statistică reprezintă o decizie, o estimare, o predicţie sau o generalizare privitoare la o colectivitate generală, bazată pe informaţiile statistice obţinute pe un eşantion.

4. Variabile statistice.

Scopul unei cercetări este să producă o bună descriere prin stabilirea procentajelor de bărbaţi şi femei, diferenţiate pe categorii de vârstă, a sferelor ocupaţionale diferenţiate pe vârstă şi sex, etc.

Fiecare dintre criteriile de diferenţiere este o variabilă, adică o entitate care ia valori diferite pentru componenţii colectivităţii.

Exemplul 1. „mediul de provenienţă” este o variabilă care poate lua trei valori: „urban”, „rural” şi „suburban”.

Exemplul 2. Variabila „gen biologic” poate lua 2 valori: „feminin” şi „masculin”.

Exemplul 3: „Vârsta” poate lua valori de la 0 ani la peste 100 de ani.

a. Variabile discrete.

Variabilele discrete sunt cele a căror variaţie se manifestă prin salturi; ele nu pot lua decât anumite valori pe scara lor de variaţie (de regulă numere întregi).

Exemplu:

- număr de copii pe care îi are o familie;

- număr de oraşe dintr-un judeţ;

- pulsul în bătăi pe minut;

- culoarea ochilor (verzi, albaştri, negri).

În cazul variabilelor discrete mulţimea de definiţie a valorilor sale este o mulţime discontinuă iar între două valori nu poate fi interpusă, în permanenţă, o valoare intermediară.

b. Variabile continue

Sunt acele variabile care pot lua orice valoare dintr-un interval finit sau infinit, care reprezintă scara lor de variaţie.

Exemplu:

- greutatea → un subiect de 76 kg şi un subiect de 78 kg putem găsi oricând un subiect de 77 kg;

- cifra de afaceri a unei firme;

- înălţimea subiecţilor.