Statistică

Statistica s-a dezvoltat într-un proces istoric îndelungat, parcurgând traseul de la practica la teorie si a cunoscut mai multe etape, dintre care cele mai importante sunt:

1). Statistica practica

2). Statistica descriptiva

3). Aritmetica politica

4).Statistica probabilistica sau calculul

probabilitatilor

5). Statistica moderna

1). Statistica practica dateaza de peste 4000 ani si cuprinde primele forme de evidenta, servind nevoilor practice ale cunoasterii si conducerii vietii social-economice. Statistica în antichitate a fost utilizata pentru descrierea statelor din punct de vedere geografic, economic, politic, cum ar fi:

- inventarierea aurului, pamântului si animalelor în China ,Egipt, Grecia;

- înregistrari primitive ale populatiei în statele sclavagiste: Egipt, Babilon, Asiria, Sumer;

- înregistrari periodice cunoscute sub denumirea de “census” ale numarului populatiei într-o forma mai avansata, evidenta impozitelor si întocmirea registrelor fiscale, cadastrale în Imperiul Roman (600 –550 î.e.n);

- evidenta pamântului prin serviciul numit “tabularium” în Dacia ocupata de romani.

În Evul Mediu dezvoltarea cunoasterii statistice a vietii sociale, economice si politice ia un avânt deosebit, mai ales ca urmare a cresterii schimburilor econoimice dintre state, care necesita informatii cât mai complete despre partenerii comerciali efectivi si potentiali.

Evidentele din aceasta perioada au avut un caracter demografic (tinute de preoti despre casatorii, nasteri, decese), contabil (inventarierea de bunuri ale feudelor, manastirilor) si statistic (din initiativa statului privind descrierea patrimoniilor, veniturilor, pamântului).

2). Statistica descriptiva reprezinta cea mai veche radacina teoretica a statisticii care apare odata cu practica statistica în cadrul universitatilor, în secolele XVI – XVIII, când descrierea cantitativa, numerica, a statelor privind populatia, armata, bogatiile solului, activitatea productiva si comerciala desfasurata s-a amplificat, atingând perfectiunea.

Reprezentanti ai acestei perioade sunt Francesco Sansovino (1521 –1583) si Giovani Botero (1533- 1517) care în lucrarile lor au luat în considerare la descrierea statelor: bogatiile, populatia, comertul, finantele.

O contributia remarcabila la dezvoltarea statisticii descriptive aduce Dimitrie Cantemir (1673- 1723) prin lucrarea “Descrierea Moldovei”, care poate fi considerata o monografie cu caracter geografic, economic, politic, social si cultural.

Statistica descriptiva s-a numit si statistica universitara, întrucât teoreticienii sai de baza erau profesori universitari dintre care amintim:

- olandezul Hermann Conring (1606-1681), fondatorul scolii descriptive germane, de la Universitatea Helmstedt, care tinea cursuri universitare despre stiinta descriptiva a statului

-germanul Gottfried Achenwall (1719-1772) de la Universitatea din Gottingen, care defineste statistica drept “stiinta derscriptiva folosita pentru prezentarea particularitatilor unui stat” si este cel care da numele acestei discipline de “statistica” pornind de la