Cuprins
- Rolul statisticii
- Apariţia şi dezvoltarea statisticii
- Obiect şi metodă
- Concepte de bază folosite în statistică
- Cercetarea statistică – considerații generale
- Observarea statistică
- Prelucrarea primară a datelor statistice
- - centralizarea datelor
- - gruparea/clasificarea
- - prezentarea datelor statistice: tabele, serii și grafice
Extras din curs
Universitatea Lucian Blaga din Sibiu dorește să facă un plan de dezvoltare a facilităților de cazare. Pentru a trece la acțiune consiliul de administrație hotărește că este necesar să se răspundă la următoarea întrebare: Câți studenți vor trebui cazați în următorii zece ani?
Pentru a răspunde la această întrebare trebuie să cunoaștem răspunsul la cel puțin următoarele două întrebări: Câți absolvenți de liceu vor fi ? Câți vor să vină la universitate? (și altele poate).
Pentru a răspunde la aceste două întrebări e nevoie de date referitoare la numărul de absolvenți de liceu în următorii zece ani și de date care indică procentul acelor absolvenți de liceu care doresc să devină studenți la ULBS în următorii zece ani.
O cale de a obține date referitoare la numărul de absolvenți de liceu în următorii zece ani este de a vedea care a fost acest număr în ultimii zece ani și a extrapola acest număr.
Trebuie remarcat că această idee presupune că există o legătură dintre trecut și viitor. Acest lucru nu este întotdeauna adevărat. O întrebare suplimentară care se pune în acest context este dacă va trebui să numărăm toți absolvenții de liceu din toate școlile din ultimii zece ani sau ne putem limita să numărăm doar la anumite școli? Altfel spus, dacă putem considera doar eșantioane?
O cale de a obține date referitoare la procentul acelor absolvenți care doresc să devină studenți la ULBS este aceea de a vedea aceste procente în ultimii zece ani și de a extrapola.
Alte întrebări care se pun sunt: Cum interpretăm aceste date? Cum formulăm o concluzie pe baza acestor date? Cum se ia o decizie pe baza acestor date?
Nu am terminat cu enumerarea întrebărilor care pot fi relevante. La acest moment ceea ce este important este să începem să ne gândim la asemenea probleme și la întrebările care trebuiesc lămurite pentru a obține un răspuns.
Cum vă place berea, cu etichetă sau fără etichetă?
Multe departamente de marketing ale firmelor producătoare de alimente sunt interesate de preferințele consumatorilor. Una din cele mai acerbe concurențe pe piață este între firmele producătoare de bere. Bani grei au fost alocați de marile firme pentru a testa gustul clienților fideli. Nu e puțin lucru să știi ce apreciază băutorul de bere la o anumită marcă. În general, două tipuri de informații sunt de interes pentru departamentele de marketing:
(1) preferința consumatorilor pentru marca proprie față de cele ale competitorilor atunci când sticlele sunt clar etichetate (estimatarea se face pe o scală) si
(2) preferința acelorași consumatori atunci când servesc bautura din sticle neetichetate și când singurul indiciu de apreciere ramâne gustul.
Având aceste informatii, departamentele de marketing sunt capabile să determine dacă preferința pentru o anume marcă depinde de calitățile fizice ale produsului sau doar de imaginea marcii, promovată prin reclama.
Un studiu faimos, folosind astfel de date a fost realizat de R. Allison si K. Uhl, în 1965, în Statele Unite. Ei au ales un eșantion reprezentativ de 326 băutori de bere (bărbați ce consumau bere de cel puțin trei ori pe săptămână).
În prima săptămână ei le-au dat să bea bere din sticle etichetate ale diverselor mărci de prestigiu din domeniu. La sfârșit ei au apreciat pe o scală preferința pentru fiecare dintre acele mărci de bere.
În săptămâna următoare experimentul s-a repetat, de data aceasta însă consumatorii nemaiavând la îndemâna etichetele pe sticlele de bere. La sfârșit, ei au apreciat din nou preferința pentru o anume bere, fără a ști cărei mărci aparține. Rezultatele obținute de cei doi cercetători au arătat ca consumatorii nu au fost capabili sa identifice o anume marcă de bere numai pe baza gustului.
Mai mult, metodele statistice le-au permis acestora să infereze faptul că rezultatul este aplicabil băutorilor de bere în general, nu numai celor 326 luați în calcul în studiu.
Ulterior, astfel de studii s-au făcut și pentru băuturi racoritoare (Coca-Cola și Pepsi), precum și pentru mărci celebre de cafea.
Concluzia studiilor este aceea că noi, ca și consumatori, suntem mai influențați de imaginea unei mărci, a unui produs decât de calitățile fizice, "reale" ale acestuia. Aviz departamentelor de marketing si cheltuielilor publicitare, nu?
Preview document
Conținut arhivă zip
- Aplicatii_curs 2_serii+grafice.doc
- Aplicatii_curs 3_tendinta de centrare.doc
- Curs_1.ppt
- Curs_2.ppt
- Curs_3.ppt