Statistica Aplicata in Economie

Imagine preview
(8/10 din 11 voturi)

Acest curs prezinta Statistica Aplicata in Economie.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier pdf de 43 de pagini .

Profesor: MARIANA-ELENA BALU

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Statistica

Cuprins

1. Statistica – instrument de cunoastere si conducere în economie
1.1. Obiectul statisticii
1.2. NoŃiuni fundamentale ale statisticii
1.3. Scale de măsurare folosite în statistică
2. Observarea statistică
2.1. Culegerea datelor statistice
2.2. Sistematizarea datelor statistice si prezentarea lor
2.3. Indicatorii statistici
3. Analiza statistică a seriilor unidimensionale
3.1. Indicatorii tendinŃei centrale
3.1.1. Mărimile Medii
3.1.2. Indicatorii de poziŃie
3.2. Indicatorii variaŃiei
3.3. Analiza variaŃiei într-o serie de repartiŃie bidimensională
3.4. Analiza asimetriei repartiŃiilor empirice
4. Cercetarea prin sondaj
4.1. Sondajul aleator simplu
4.2. Sondajul tipic (stratificat)
5. Analiza statistică a seriilor multidimensionale
5.1. Tipuri de legături dintre fenomenele social-economice
5.2. Metode parametrice de măsurare si analiză a legăturilor dintre fenomenele si procesele economice
5.3. Metode neparametrice de măsurare a intensităŃii legăturilor dintre fenomene
6. Analiza statistică a seriilor cronologice
6.1. Concepte si particularităŃi ale seriilor cronologice (SCR)
6.2. Sistemul de indicatori statistici ai seriilor cronologice
6.3. Ajustarea seriilor cronologice
6.4. Previzionarea indicatorilor prin extrapolare
7. Metoda indicilor

Extras din document

Tema 1. Statistica – instrument de cunoastere

si conducere în economie

Ca disciplină stiintifică, statistica, în functie de scopul cunoas-terii, se subdivide în:

Statistica descriptivă vizează descrierea stării si variabilitătii colectivitătii statistice, după una sau mai

multe caracteristici.

Realizarea acestui obiectiv presupune: culegerea datelor statistice; prelucrarea si prezentarea lor sintetică, fie sub

formă numerică, prin indicatori statistici, fie sub formă grafică, prin diagrame si tabele statistice.

În functie de numărul caracteristicilor, există:

- Statistică descriptivă unidimensională (pentru o variabilă);

- Statistică descriptivă multidimensională (pentru două sau mai multe variabile).

Statistică inferentială vizează estimarea caracteristicilor unei colectivităti pornind de la cunoasterea

unui esantion si presupune măsurarea incertitudinii rezultatelor si calcularea riscurilor pe care le implică

luarea unor decizii fundamentale pe baza unei informatii.

Analiza statistică urmăreste descoperirea a tot ceea ce este permanent, esential, logic în variatia

proceselor statistice si măsurarea influentei factorilor care le determină variatia în timp, în spatiu si din punct

de vedere calitativ.

Pentru aceasta se folosesc: analiza de regresie, analiza de core-latie, analiza seriilor de timp.

1.1. Obiectul statisticii

Obiectul de studiul al statisticii îl reprezintă fenomenele de masă.

Spre deosebire de cele din natură, fenomenele de masă sunt fenomene complexe, atipice, rezultate din

actiunea combinată si repe-tată a unui număr mare de factori de influentă.

Conceptul de fenomen de masă, presupune luarea în considerare a raporturilor:

– necesitate si întâmplare;

– legea statistică si legea dinamică;

– model statistic si model determinist.

Legea statistică nu poate fi cunoscută decât dacă se ia în studiu un număr mare de cazuri individuale,

care sunt legate între ele datorită actiunii diferite a acelorasi factori de influentă.

Legile statistice se manifestă sub formă de tendintă si sunt vala-bile pentru un ansamblu de unităti

individuale.

În esentă, rolul statisticii este de-a determina, pe baza datelor empirice, informatii cât mai precise asupra

legii statistice de repartitie a fenomenelor individuale, a fenomenelor de masă ce ne interesează.

Statistica este stiinta care studiază aspectele cantitative ale determinărilor calitative ale fenomenelor de

masă, fenomene care sunt supuse legilor statistice ce se manifestă în conditii concrete, variabile în timp, spatiu

si organizare socio-economică.

Cercetarea statistică trebuie să tină seama în mod obiectiv de principiile teoriei probabilitătilor si de

cerintele legii numerelor mari.

Această lege a statisticii arată că, într-un număr suficient de mare de cazuri individuale, influentele

factorilor se pot compensa, astfel încât să ajungă la o anumită valoare tipică pentru întreg ansamblul.

1.2. Notiuni fundamentale ale statisticii

Statistica foloseste, în studiul fenomenelor de masă, un număr mare de concepte si notiuni. Dintre

acestea, unele au caracter general si formează vocabularul de bază al statisticii.

1. Colectivitatea statistică (populatia statistică) desemnează totalitatea elementelor de aceeasi natură,

ce sunt supuse studiului sta-tistic, au o serie de trăsături esentiale comune si sunt generate de acelasi complex

de cauze esentiale.

Colectivitătile statistice au un caracter obiectiv si finit, delimi-tarea lor presupune definirea elementelor

din punctul de vedere al continutului, spatiului, timpului si formei de organizare.

Ele pot fi privite ca:

a) colectivităti statice – cele ce exprimă o stare si au o anumită întindere în spatiu, formând un stoc la un

moment dat;

b) colectivităti dinamice – cele ce exprimă un flux, o devenire în timp, caracterizarea lor presupunând

înregistrarea elementelor compo-nente pe un interval de timp.

2. Unitătile colectivitătii sunt purtătoare de informatii, reprezen-tând elementele componente ale

colectivitătii statistice.

Unitătile colectivitătii statice există la un moment dat, iar unită-tile colectivitătii dinamice desemnează

evenimente, procese sau flu-xuri si se produc în decursul perioadei, sau intervalului de timp în care au loc

evenimentele statistice.

Unitătile statistice pot fi:

a) unităti simple – reprezentând elemente constitutive specifice naturii fenomenului (ex. angajatul,

produsul etc.), care formează aceeasi colectivitate;

b) unităti complexe - sunt formate din mai multe unităti simple, organizate în functie de criterii social

economice (ex. familie, echipe de lucru, grupe de studenti etc.).

3. Caracteristica statistică desemnează însusirea, proprietatea, trăsătura comună unitătilor unei

colectivităti statistice, retinută în programul statistic pentru a fi înregistrată si care are valori diferite de la o

unitate la alta (exemple de caracteristici pot fi: vârsta, greutatea, sexul, nationalitatea, ocupatia, cifra de afaceri

etc.).

Formele concrete de manifestare a caracteristicilor statistice la nivelul fiecărei unităti se numesc variante

sau valori.

Caracteristica statistică se mai numeste variabilă statistică, deoarece are proprietatea de a-si modifica

valoarea în timp si spatiu, de la o unitate la alta, iar numărul de aparitii ale unei variante într-o colectivitate se

numeste pondere, frecventă.

Caracteristicile statistice se pot clasifica:

a) după continut:

- caracteristici de timp: arată apartenenta la un moment sau in-terval de timp;

- caracteristici de spatiu: exprimă teritoriul căruia îi apartin;

- caracteristicile atributive care pot fi caracteristici numerice ce se referă la cantităti, note obtinute,

vârste etc., caracteristici calitative, exprimate în cuvinte cum ar fi: nationalitate, studii, meserii etc.

b) după modul de manifestare:

- caracteristici alternative, care presupun numai două valori individuale, complementare (ex. sexul

(F.M), produsul (bun, rebut));

- caracteristici nealternative – se prezintă cu variante numerice sau calitative distincte la nivelul

unitătilor colectivitătii.

c) după gradul de esentialitate:

- caracteristici esentiale – care răspund scopului propus în pro-gramul de observare;

- caracteristici neesentiale, care sunt considerate ajutătoare, aduc un plus de informatie.

d) după modul de obtinere si caracterizare a fenomenului:

- caracteristici primare, obtinute direct prin înregistrare;

- caracteristici derivate, care rezultă în urma prelucrării celor primare.

e) după natura variatiei, caracteristicile numerice:

- caracteristici cu variatie continuă, care pot lua orice valoare într-un interval dat. Valorile unei

caracteristici numerice se stabilesc prin măsurare, numărare sau calcul;

- caracteristici cu variatie discontinuă sau discretă, care pot lua numai valori întregi.

4. Date statistice. Sunt mărimi concrete obtinute din experi-mente, observatii, numărare, măsurare sau

calcule. Prin date statistice se întelege o caracterizare numerică, cantitativă, obtinută de statistică, despre

unitătile colectivitătii observate.

Datele statistice cuprind următoarele elemente:

- notiunea – care precizează fenomenul sau procesul la care se referă;

- identificare (de timp, de spatiu, organizatorică);

- valoarea numerică (datele statistice pot fi absolute, relative, primare, derivate).

5. Informatia statistică reprezintă continutul specific (semnifi-catia, mesajul datelor). Pentru

întelegerea legitătilor de manifestare ale fenomenelor economice, informatia statistică trebuie structurată în

functie de continutul si organizarea lor.

Datele statistice cu ajutorul cărora se cercetează un fenomen economic sau social, sub raportul structurii,

interdependentelor, al modificării lor în timp sau în spatiu, se numesc indicatori statistici.

Conceptul de indicator statistic este strâns legat de conceptul

de model statistic. Acesta exprimă sub forma unei constructii logice sau matematice (functie, sistem de ecuatii

etc.) trăsăturile, momentele, corelatiile esentiale din manifestările reale ale fenomenelor si proceselor.

Fisiere in arhiva (1):

  • Statistica Aplicata in Economie.pdf

Alte informatii

Cursul cuprinde informatii privind: obiectul statisticii, obsservarea statistica, analiza seriilor unidimensionale, cercetarea prin sondaj, analiza statistica a seriilor multidimensionale , cronologice, metoda indicilor