Statistică financiar - bancară

Microeconomia studiaza comportamentul agentilor economici individuali.

Macroeconomia se ocupa cu studiul caracteristicilor generale ale comportamentului economic al unei tari.

Macroeconomia studiaza agregatele macroeconomice:

- produsul national

- exporturile

- investitii totale

- venitul national

Aceste agregate rezulta din activitatile desfasurate de catre diferitele sectoare ale economiei nationale: firme, gospodarii si guvern, restul lumii.

Istoricul sistemului conturilor nationale

Originea contabilitatii nationale este considerata a fi in perioada interbelica.

Criza economica din 1929-1933 a impus interventia statului in economie.

In Europa conturile nationale au fost utilizate pt. informarea despre conditiile economice si performantele tarilor precum si pt. administrarea ajutoarelor postbelice si incurajarea cresterii economice.

Anii de referinta in elaborarea conturilor nationale sunt: 1950, 1952, 1968, 1993.

In cadrul UE o conditie esentiala pt. succesul eurosistemului o constituie realizarea unor statistici macroeconomice si financiare cuprinzatoare, coerente si disponibile in timp.

In acest sens a fost elaborat sistemul european de conturi nationale si regionale (SEC ’95) care impune o arhitectura uniforma de urmarire statistica a economiei statelor membre.

Pe baza informatiilor astfel obtinute se contureaza si se aplica masurile de politica economica, cele mai potrivite pt. imbunatatirea performantelor economice ale intregului sistem.

In Romania, implementarea conturilor nationale conform sistemului european de conturi constituie o prioritate in vederea asigurarii alinierii sistemului statistic national la standardele UE.

Obiectul de cercetare si functiile SCN

SCN faciliteaza descrierea economiei nationale prin reprezentarea legaturilor intre participantii la viata economico-sociala a unei natiuni.

Obiectul de cercetare al contabilitatii macroeconomice precum si a patrimoniului national la un moment dat.

Functiile SCN

1. SCN permite elaborarea politicilor macroeconomice si a tabloului economic de ansamblu.

2. Pe baza datelor obtinute cu ajutorul SCN se previzioneaza bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale si se pot face analize economice pe termen scurt, mediu sau lung.

3. Intre sistemul conturilor nationale si celelalte sisteme macroeconomice – contabilitate bugetara; balanta de plati; finante publice; structurile vamale, financiare, monetare, bancare – exista o interdependenta, furnizandu-si reciproc informatiile necesare.

4. SCN permite informarea cetatenilor cu ajutorul indicelui de ansamblu asupra mersului economiei nationale.

5. Furnizeaza date comisiilor internationale pt. efectuarea comparatiilor.

Procedeele-metode contabilitatii nationale

SCN, fiind o stiinta economica de interferenta a contabilitatii, statisticii, informaticii, matematicii si a macroeconomiei, utilizeaza principii si procedee imprumutate de la acestea dar adaptate cerintelor sale de analiza si prelucrare.

Procedeele utilizate de SCN pot fi grupate in:

1. procedee comune tuturor stiintelor: observarea, rationamentul si comparatia, clasificarea, gruparea, analiza, sinteza, documentarea, agregarea

2. procedee proprii contabilitatii: contul, bilantul

3. procedee specifice statisticii: tabele, calculul marimilor agragate

Observarea este procedeul prin care se culeg datele.

Principala metoda de observare este sistemul raportarilor statistice cu ajutorul carora se culeg datele de la agentii economici.

Rationamentul (DEX) consta intr-o inlantuire de judecati.

Comparatia este procedeul pe baza caruia, cu ajutorul rationamentului se stabilesc asemanari si deosebiri intre fenomenele cercetate.

Clasificarea consta in ordonarea elementelor unei colectivitati.

Gruparea este un ansamblu de elemente reunite in functie de caracteristicile lor comune.

Analiza este metoda de cercetare a realitatii bazata pe descompunerea unui fenomen economic in elementele lui componente si studierea separata a fiecaruia dintre acestea.

Sinteza este metoda prin care se reunesc in intregul din care s-au descompus elementele obtinute dintr-o analiza.

Documentarea este procedeul prin care se inregistreaza pe suporturi scrise informatiile obtinute cu scopul de a justifica operatiile economice si financiare si pt. pastrare sau arhivare.