Administrație publică comparată

CAPITOLUL 1 : ADMINISTRATIA PUBLICA SI SEPARATIA PUTERILOR IN STAT - IN DREPTUL COMPARAT

1.1 Puterile statului si cerintele principiului separatiei puterilor in stat

1.2 Notiunea de administratie publica si separatia puterilor in stat in sistemul de drept al unor tari europene

1.3 Teoria serviciului public si a ordinii publice in dreptul european

1.4 Rolul executivului in dreptul international public contemporan

1.1 Puterile statului si cerintele principiului separatiei puterilor in stat

Atributiile statului sunt realizate de cele trei puteri :

a. legislativa

b. executiva

c. judecatoreasca , carora le corespund trei categorii de organe

pentru a. - Parlamentul - Senatul

- Camera Deputatilor

pentru b.  Guver,ministere si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale,precum si organele administratiei publice locale(consilii judetene si consilii locale)

pentru c. Instantele jedecatoresti,judecatorii,tribunale judetene si al municipiului Bucuresti,curti de apel si Înalta Curte deJustitie si Casatie.

PRESEDINTELE si nu PRESEDINTIE,face parte atat din sistemul organelor legislative(promulgarea legilor,dizolvarea Parlamentului,declararea starii de mobilizare)  puterea legislativa - ,cat si din sistemul organelor executive (incheierea de tratate internationale,confera decoratii si titluri de onoare,acorda gratieri individuale etc) - puterea executiva Presedintele Romaniei face parte din ambele puteri

JOHN LOCKE,filozof englez(1632-1704),care a conceput pentru prima data principiul SEPARATIEI PUTERILOR IN STAT,in cartea sa Eseu asupra guvernarii civile),unde a impartit puterile statului in : legiuitoare,executiva si federativa.

In concptia sa ,putrea judecatoreasca era cuprinsa in cea legiuitoare,iar cea federativa era cea de reprezentare a statului in relatiile cu alte state.

Adevaratul intemeietor al principiului separatiei puterilor in stat a fost Montesquieu(1689  1755),care ,in lucrarea sa Spiritul legilor,aparuta in 1748,imparte atributiile suveranitatii statului in trei puteri : legilativa,executiva si judecatoreasca.

Acest principiu al lui Montesquiei a fost pentru prima data consacrat in Constitutia americana in 1787,apoi de Constitutia franceza din 1791,dupa care,,in toate constitutiile statelor democrate,inclusiv in Romania

In Principatele Romane ,principiul separatiei puterilor in stat a fost inscris,pentru prima data,in Proiectul de Constitutie elaborat in anul 1822 de catre Partidul Carvunarilor din Moldova,aceasta fiind prima constitutie romaneasca.

Constitutiile din 1866 si din 1923 consacrau ,in Titlul III Despre puterile statului,principiul separatiei puterilor in stat,in sensul ca puterea legislativa se exercita de catre domn(rege) si reprezentanta nationala - Senatul si Adunarea Deputatilor,puterea executiva era exercitata de catre domn si ministri(1866) si de catre Guvern in numele regelui(1923),iar puterea judecatoreasca se exercita de catre organele ei.

Aceleasi reguli au fost mentinute si in Constitutia din din 1938.Pe timpul dictaturii antonesciene,6 septembrie 1940  23 august 1944,Constitutia a fost suspendata.

Prima Constitutie adoptata dupa cel de-al dolea razboi mondial a fost cea din 1948,in care,aparent,erau mentinute cele trei puteri si prinipiul separatiei puterilor in stat.

Prin Constitutiile din septembrie 1952 si august 1965 s-a consacrat principiul unicitatii puterii in stat,care se exercita prin patru activitati fundamentale ale statului si carora le corespundeau patru categorii de organe:

- organele puterii de stat

- organele admiistratiei de stat

- organele judecatoresti

- organele procuraturii

Dupa Revolutia din 1989,a fost consacrat principiul separatiei puterilor in stat,prin Constitutia din 1991,care prevede separarea puterilor legislativa,executiva si judecatoreasca.

Separatia puterilor in stat,colaboararea lor si controlul reciproc al activitatii acestora alcatuiesc temelia fundamentala a statului de drept si cerinte ale separatiei puterilor in stat.

1.2 Notiunea de administratie publica si separatia puterilor in stat in sistemul de drept al unor tari europene

Etimologia cuvantului administratie vine diin limba latina si este format din cuvantul ad= la,catre si cuvantul minister = servitor,supus mai mic

Administratie = serviciul celui mai mic,a celui supus,activitate subordonata,sub comanda

Doctrina occidentala postbelica,mai ales in Franta dupa 1958,aduce schimbari de optica cu privire la conceptul funciar al separatiei puterilor si in modul de intelegere a administratiei publice.Astfel,se redefinesc relatiile dintre legislativ si executiv,sau intre executiv si administartie,precum si elementele fundamentale de referinta,respectiv,serviciul public si interesul public.

Administratiea publica definita prin prisma fenomenului administrativ si a fenomenului puterii politice.

Fenomenul administrativ este cercetat de catre stiinta administratiei,iar fenomenul puterii politice este cercetat de stiinta dreptului administerativ

Dupa doctrina franceza,activitatea de natura administrativa,care cuprinde activitati extrem de variate,de la administratiile publice,ori gestiunea unei intreprindderi industriale sau a unui domeniu agricol,pana la administratia bisericii,au urmatoarele elemente comune .