Considerații generale asupra evoluției legislației contenciosului administrativ în România

Curs
8.5/10 (2 voturi)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 67 în total
Cuvinte : 31783
Mărime: 96.62KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

Evolutia istorica a contenciosului administrativ roman

Contenciosul nostru administrativ a cunoscut mai multe perioade determinate de schimbari care au intervenit atat in actele normative care fundamentau contenciosul administrativ, dar, mai ales in cele privind evolutia social-politica a tarii.

El a aparut relativ tarziu in organizarea noastra juridica. In acest sens, amintim ca abia odata cu Conventia de la Paris din 1858 se consacra pentru prima data la noi in tara principiul separatiei puterilor in stat, admis in forma incipienta odata cu Regulamentul Organic, pe baza caruia se stabileste infiintarea unei puteri judecatoresti, constituita din magistrati care, in mod progresiv vor obtine inamovibilitatea. Inainte de acest moment nu se putea vorbi de contencios administrativ in tarile romane. Aceste perioade sunt urmatoarele :

1. Prima perioada este cuprinsa intre anii 1864 si 1866. Pe baza Conventiei de la Paris domnitorul Alexandru Ioan Cuza a realizat o serie de reforme care au cuprins si domeniul justitiei administrative, creand, dupa modelul francez, un organ consultativ organizat pe langa Guvern, denumit Consiliu de Stat, care avea si atributii de contencios administrativ. Ea este marcata de instituirea la 11 februarie 1864, prin Legea privind infiintarea Consiliului de Stat, a Contenciosului Administrativ Roman, care cuprindea norme ce reglementau procedura prelabila, repararea daunelor si inlaturarea actelor ilegale.

Consiliul de Stat era un organ consultativ pe langa Guvern, compus dintr-un vicepresedinte si 9 membri, numiti si revocati de domnitor. Presedinte era insusi domnitorul Cuza. Membrii erau numiti de preferinta

dintre persoane cu « capacitatea si varietatea cunostintelor ce reprezentau trebuinte diverselor ramuri de administratiune publica. » Pe langa membrii titulari mai erau numiti si 9 auditori, dintre care se puteau, eventual, recruta viitorii membri.

Consiliul de Stat avea trei categorii de atributii :

a) in materie legislativa, de a pregati proiecte de lege sau cel putin sa fie consultat cu privire la toate proiectele de lege, cu exceptia celor bugetare ;

b) in materie administrativa, de organ consultativ al Guvernului, in aceasta calitate el trebuia sa fie consultat asupra proiectelor de regulament, a mai multor probleme de ordin administrativ (conform art. 45 din lege), dar functiona si ca instanta disciplinara pentru judecarea functionarilor publici, putand sa propuna sanctiuni de aceasta natura ;

c) de contencios administrativ, atributiile de contencios administrativ ale Consiliului de Stat, stabileau, pe baza art. 51 din lege, ca particularii si persoanele juridice care erau vatamate in interesul lor prin :

- hotararile ministrilor date cu exces de putere si cu calcarea legilor si regulamentelor ;

- hotararile sau actele de executare ale prefectilor sau altor agenti administrativi, date cu calcarea de legi si regulamente ;

- hotararile comisiunilor de lucrari publice, puteau sa reclame la Consiliul de Stat.

Se crea, de asemenea, prin art. 26, posibilitatea de solutionare a « reclamatiilor ridicate de particulari pentru apararea intereselor lor in cazurile anume determinate de legi. » Reclamatiile se puteau adresa direct Consiliului de Stat daca acei particulari au reclamat inainte la ministerul respectiv si n-au gasit indestulare in termen de 15 zile de la data primirii reclamatiilor. Era, in conditii limitate, stabilit un recurs pentru exces de putere la Consiliul de Stat, analog, intr-o anumita masura, cu recursul la Consiliul de Stat francez, deoarece el putea fi intentat de cei vatamati numai in interesele lor.

Prin art. 34 din lege, se stabilea si calea revizuirii hotararilor definitive pronuntate de Consiliul de Stat asupra unei hotarari definitive in materia contenciosului administrativ, partea nemultumita putea cere, in termen de 3 luni de la comunicarea hotararii sau incheierii revizuirea acestora, in urmatoarele cazuri:

- cand hotarerea era ca efectul erorii de fapt, situatie ce reiesea din actele si documentele prezentate;

- cand in urma pronuntarii hotararii s-au descoperit documente noi, care pot schimba starea chestiunii;

- cand prin hotarare s-a dat mai mult decat s-a cerut;

- cand hotarerea s-a pronuntat cu incalcarea formelor cerute de lege si regulamente.

Totodata, potrivit art. 49 din lege, Consiliul de Stat judeca toate litigiile care erau conferite de anumite legi, asa cum erau, de pilda, in baza art. 27 din Legea de la 15 august 1864 privind reglementarea proprietatii rurale, se constituia in ultima instanta a recursului impotriva deciziilor consiliilor judetene sau a comitetelor permanente, care erau organe de aplicare a reformei agrare.

In sfarsit, Consiliul de Stat exercita si un contencios de interpretare deoarece, conform art. 52, particularii se puteau adresa direct Consiliului pentru a cere interpretarea unui decret, regulament sau ordonanta date in materii administrative, prin care s-ar aduce atingere intereslor altor particulari.

Cat priveste valoarea actelor Consiliului de Stat, aceasta trebuie analizata in functie de dubla sa competenta, cea stabilita pe baza legii sale organice si, respectiv, cea conferita prin legi speciale. Astfel, potrivit prevederilor art. 49 din lege, numai atunci cand Consiliul de Stat judeca cauze conferite printr-o lege speciala, ca de pilda, cea agrara, hotararile sale erau definitive, judecand in prima si ultima instanta. In celelalte cazuri prevazute de art. 51 din legea sa de organizare, hotararile aveau un caracter consultativ, intr-un dublu sens:

a) nu inchideau calea de atac la tribunalele ordinare, decat daca, prin lege, se stabilea astfel sau cand partile se declarau multumite de hotararile Consiliului;

b) actele emise in domeniul contenciosului administrativ de Consiliul de Stat nu erau adevarate hotarari judecatoresti, beneficiind de autoritatea lucrului judecat, ci aveau doar calitatea unor avize care erau confirmate prin hotarare definitiva a guvernului. De asemenea, legea organica prevedea ca deliberarile din cadrul proceselor de contencios sunt publice, fara participarea ministrilor la sedintele Consiliului si cu concluzii orale sau scrise, puse direct de parte sau de avocat.

Preview document

Considerații generale asupra evoluției legislației contenciosului administrativ în România - Pagina 1
Considerații generale asupra evoluției legislației contenciosului administrativ în România - Pagina 2
Considerații generale asupra evoluției legislației contenciosului administrativ în România - Pagina 3
Considerații generale asupra evoluției legislației contenciosului administrativ în România - Pagina 4
Considerații generale asupra evoluției legislației contenciosului administrativ în România - Pagina 5
Considerații generale asupra evoluției legislației contenciosului administrativ în România - Pagina 6
Considerații generale asupra evoluției legislației contenciosului administrativ în România - Pagina 7
Considerații generale asupra evoluției legislației contenciosului administrativ în România - Pagina 8
Considerații generale asupra evoluției legislației contenciosului administrativ în România - Pagina 9
Considerații generale asupra evoluției legislației contenciosului administrativ în România - Pagina 10
Considerații generale asupra evoluției legislației contenciosului administrativ în România - Pagina 11
Considerații generale asupra evoluției legislației contenciosului administrativ în România - Pagina 12
Considerații generale asupra evoluției legislației contenciosului administrativ în România - Pagina 13
Considerații generale asupra evoluției legislației contenciosului administrativ în România - Pagina 14
Considerații generale asupra evoluției legislației contenciosului administrativ în România - Pagina 15
Considerații generale asupra evoluției legislației contenciosului administrativ în România - Pagina 16
Considerații generale asupra evoluției legislației contenciosului administrativ în România - Pagina 17
Considerații generale asupra evoluției legislației contenciosului administrativ în România - Pagina 18
Considerații generale asupra evoluției legislației contenciosului administrativ în România - Pagina 19
Considerații generale asupra evoluției legislației contenciosului administrativ în România - Pagina 20
Considerații generale asupra evoluției legislației contenciosului administrativ în România - Pagina 21
Considerații generale asupra evoluției legislației contenciosului administrativ în România - Pagina 22
Considerații generale asupra evoluției legislației contenciosului administrativ în România - Pagina 23
Considerații generale asupra evoluției legislației contenciosului administrativ în România - Pagina 24
Considerații generale asupra evoluției legislației contenciosului administrativ în România - Pagina 25
Considerații generale asupra evoluției legislației contenciosului administrativ în România - Pagina 26
Considerații generale asupra evoluției legislației contenciosului administrativ în România - Pagina 27
Considerații generale asupra evoluției legislației contenciosului administrativ în România - Pagina 28
Considerații generale asupra evoluției legislației contenciosului administrativ în România - Pagina 29
Considerații generale asupra evoluției legislației contenciosului administrativ în România - Pagina 30
Considerații generale asupra evoluției legislației contenciosului administrativ în România - Pagina 31
Considerații generale asupra evoluției legislației contenciosului administrativ în România - Pagina 32
Considerații generale asupra evoluției legislației contenciosului administrativ în România - Pagina 33
Considerații generale asupra evoluției legislației contenciosului administrativ în România - Pagina 34
Considerații generale asupra evoluției legislației contenciosului administrativ în România - Pagina 35
Considerații generale asupra evoluției legislației contenciosului administrativ în România - Pagina 36
Considerații generale asupra evoluției legislației contenciosului administrativ în România - Pagina 37
Considerații generale asupra evoluției legislației contenciosului administrativ în România - Pagina 38
Considerații generale asupra evoluției legislației contenciosului administrativ în România - Pagina 39
Considerații generale asupra evoluției legislației contenciosului administrativ în România - Pagina 40
Considerații generale asupra evoluției legislației contenciosului administrativ în România - Pagina 41
Considerații generale asupra evoluției legislației contenciosului administrativ în România - Pagina 42
Considerații generale asupra evoluției legislației contenciosului administrativ în România - Pagina 43
Considerații generale asupra evoluției legislației contenciosului administrativ în România - Pagina 44
Considerații generale asupra evoluției legislației contenciosului administrativ în România - Pagina 45
Considerații generale asupra evoluției legislației contenciosului administrativ în România - Pagina 46
Considerații generale asupra evoluției legislației contenciosului administrativ în România - Pagina 47
Considerații generale asupra evoluției legislației contenciosului administrativ în România - Pagina 48
Considerații generale asupra evoluției legislației contenciosului administrativ în România - Pagina 49
Considerații generale asupra evoluției legislației contenciosului administrativ în România - Pagina 50
Considerații generale asupra evoluției legislației contenciosului administrativ în România - Pagina 51
Considerații generale asupra evoluției legislației contenciosului administrativ în România - Pagina 52
Considerații generale asupra evoluției legislației contenciosului administrativ în România - Pagina 53
Considerații generale asupra evoluției legislației contenciosului administrativ în România - Pagina 54
Considerații generale asupra evoluției legislației contenciosului administrativ în România - Pagina 55
Considerații generale asupra evoluției legislației contenciosului administrativ în România - Pagina 56
Considerații generale asupra evoluției legislației contenciosului administrativ în România - Pagina 57
Considerații generale asupra evoluției legislației contenciosului administrativ în România - Pagina 58
Considerații generale asupra evoluției legislației contenciosului administrativ în România - Pagina 59
Considerații generale asupra evoluției legislației contenciosului administrativ în România - Pagina 60
Considerații generale asupra evoluției legislației contenciosului administrativ în România - Pagina 61
Considerații generale asupra evoluției legislației contenciosului administrativ în România - Pagina 62
Considerații generale asupra evoluției legislației contenciosului administrativ în România - Pagina 63
Considerații generale asupra evoluției legislației contenciosului administrativ în România - Pagina 64
Considerații generale asupra evoluției legislației contenciosului administrativ în România - Pagina 65
Considerații generale asupra evoluției legislației contenciosului administrativ în România - Pagina 66
Considerații generale asupra evoluției legislației contenciosului administrativ în România - Pagina 67

Conținut arhivă zip

  • Consideratii Generale asupra Evolutiei Legislatiei Contenciosului Administrativ in Romania.doc

Alții au mai descărcat și

Considerații generale privind administrația publică

Conceptii privind notiunea de stat si administratie publica Acceptiunile termenului de stat sunt foarte diverse, in functie de autori si de...

Managementul Administrației la Nivel Județean

Probleme fundamentale ale activitatii organelor administratiei locale 1. Notiuni introductive Romania este stat de drept, a carui organizare si...

Managementul Administrației la Nivel Național

Rolul Preşedintelui Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei nationale, al unităţii şi al integrităţii...

Guvernare electronică

1 Introducere. Definiţie, scop şi trăsături Una dintre cele mai frecvente întrebări referitoare la e-guvernare este „Ce este?”. Pentru că...

Importanța și Formele Planificării

OBIECTIVE • Înţelegerea nevoii de planificare şi a formelor ei variate de realizare; • Înţelegerea importanţei strategiei ca instrument de...

Trecutul, Prezentul și Viitorul Sistemelor ERP

1 - EVOLUŢIA SISTEMELOR INFORMATICE ÎN ÎNTREPRINDERI Sistemele informatice tradiţionale din întreprinderi s-au dezvoltat prin agregări succesive...

Dezvoltare regională

CAP.1 CONCEPTUL DE POLITICĂ DE DEZVOLTARE REGIONALĂ 1.1. Introducere Politica de dezvoltare regională constituie un instrument important în...

Aplicarea Principiilor și Normelor Etice în Sectorul Public

Ce este un Cod de conduită a angajaţilor din serviciul public? Cod de conduită - totalitate a valorilor, principiilor şi normelor de conduită...

Te-ar putea interesa și

Curtea Constituțională a României, instanța de contencios electoral

CAPITOLUL 1 PREZENTARE GENERALĂ A CURŢII CONSTITUŢIONALE A ROMÂNIEI 1.1. Curtea Constituţională a României, valorificare a “modelului european”,...

Ai nevoie de altceva?