Curs Organizarea si Bonitarea Terenului

Imagine preview
(9/10 din 2 voturi)

Acest curs prezinta Curs Organizarea si Bonitarea Terenului.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 38 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Stiinta Administratiei

Cuprins

CAPITOLUL I. ORGANIZAREA TERITORIULUI
1.1. NOTIUNI INTRODUCTIVE
1.2. FERTILITATEA SOLULUI
1.3. ORGANIZAREA TERITORIULUI AGRICOL
1.4. STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR
CAPITOLUL II. BONITAREA TERENULUI ARABIL
2.1. METODOLOGIA DE BONITARE A TERENURILOR AGRICOLE
2.1.1 Bonitarea terenurilor pentru condiţii naturale
2.1.2. Elaborarea hărţii terenurilor şi a celor de favorabilitate pentru diferite folosinţe şi culturi
2.1.3. Conţinutul studiului de bonitare
2.1.4. Potenţarea notelor de bonitare.
2.2. CLASE DE PRETABILITATE LA ARABIL
CAPITOLUL III. MĂSURI ŞI LUCRĂRI ANTIEROZIONALE
PE TERENURILE ARABILE
3.1 ORGANIZAREA TERENULUI ARABIL
3.2. LUCRĂRI AGROFITOTEHNICE PE TERENURILE ARABILE
3.2.1. Sistemul de cultură a solului pe direcţia curbelor de nivel.
3.2.2. Sistemul de cultură în fâşii
3.2.3. Sistemul de cultură cu benzi înierbate
3.2.4. Structura culturilor.
3.2.5. Folosirea raţională a îngrăşămintelor
3.2. 6. Lucrări agrotehnice speciale
3.3. LUCRĂRI HIDROTEHNICE PE TERENURILE ARABILE
3.4.TERASAREA TERENURILOR ARABILE
BIBLIOGRAFIE

Extras din document

CAPITOLUL I

ORGANIZAREA TERITORIULUI

1.1. NOTIUNI INTRODUCTIVE

Agricultura, va rămâne încă o perioadă lungă de timp o activitate crucială, deoarece este cea care asigură resursele vitale, atât de necesare existenţei umane. Agricultura „doica tuturor meseriilor”, cum a denumit-o Xenofon în urmă cu 2000 de ani, ne asigură hrana, care este cea mai importantă pentru fiinta umana, iar agricultura prin baza ei naturală – solul, oferă spaţiu vital pentru obţinerea sa.

Solul, resursa naturală şi ecologică, reprezentată prin pelicula fină de la suprafaţa uscatului, limitată ca întindere, reprezintă suportul esenţial al peisajului. Având în vedere capacitatea limitată cantitativ a funcţiilor solului, cât şi întinderea limitată a resurselor de sol, apar necesare aplicarea unor măsuri de protecţie şi conservare a solului în contextul unei agriculturi durabile.

Tabelul 1

Încadrarea terenurilor agricole în clase de calitate după nota de bonitare pe ţară – anul 20081

Folosin-ţa Suprafaţa totală cartată

Din care pe clase de calitate :

ha/

% din total agricol Clasa I Clasa a II-a Clasa a III-a Clasa a IV-a Clasa a V-a

ha/

% din total folosinţă ha/

% din total folosinţă ha/

% din total folosinţă ha/

% din total folosinţă ha/

% din total folosinţă

Arabil 9226961,28

63,34 809067,66

8,77 2626381,24

28,47 3366189,15

36,48 1765440,92

19,13 659882,31

7,15

Păşuni+ Fâneţe 4806544,82

32,99 56264,75

1,17 328486,36

6,84 1256004,03

26,13 1950571,83

40,58 1215217,85

25,58

Vii 278239,90

1,91 9390,50

3,37 58038,57

20,86 90588,88

32,56 94608,83

34,00 25613,12

9,21

Livezi 256496,85

1,76 1145,54

0,44 24085,61

9,39 80766,91

31,49 114342,93

44,58 36155,86

14,10

Total agricol 14575606,72 2

100 875868,5 3036992 4793549 3924965 1936869

1) După centralizarea informaţiilor din studiile de bonitare judeţene în banca de date pedologice (BDP) la ICPA (Vlad şi colab.).

2) Suprafaţa totală agricolă din evidenţa cadastrală la data 31.12.2005 : 14.711.552 ha

Datorită unor factori restrictivi ai capacităţii de producţie a solurilor agricole cum sunt: excesul de umiditate, compactarea, conţinutul scăzut în elemente nutritive, eroziunea, textura extremă, seceta şi crustificarea, se impune alegerea unor sisteme de lucrare a solului care vor fi cel mai bine tolerate, ţinând cont de faptul că, în România favorabilitatea terenurilor agricole este destul de scăzută (calitate mijlocie – foarte slabă reprezentând 10655383 ha, (72,5%) (tabelul 1).

La stabilirea favorabilităţii terenurilor agricole s-au luat în studiu 4 grupe de factori ecologici: solul cu învelişurile sale, clima, relieful şi apa freatică. Canarache şi colab. (2004), luând în considerare 9 sisteme de lucrare a solului, prezintă criteriile pentru stabilirea nivelului de pretabilitate a solului la sistemele de lucrare. Alegerea modului de afânare a solului s-a făcut în funcţie de indicatorii de sol şi teren: textura, planta, exces de umiditate, grad de tasare şi salinitate (tabelul 2).

Tabelul 2

Criterii de alegere a solurilor pretabile pentru diferite sisteme de lucrare (Canarache şi colab., 2004)

Nr.

crt Sistemul de lucrare al solului Criterii de sol şi teren pentru alegerea sistemului de lucrare

Argilă % Panta % Exces de U % Grad de tasare Salinitate

1 Lucrarea tradiţională

1.1. Fără alte măsuri 32 5 moderat moderat moderat

1.2. Cu afânare adâncă 12 5 moderat moderat moderat

1.3. Cu drenaj de suprafaţă 12 5 puternic oricare moderat

1.4. Cu afânare adâncă şi drenaj de suprafaţă 12 5 moderat moderat moderat

1.5. Pe curbe de nivel 42 5-18 oricare oricare moderat

2 Lucrarea conservativă

2.1. Fără alte măsuri 13-32 5 moderat moderat moderat

2.2. Pe curbe de nivel 13-45 5-18 oricare oricare moderat

3 Lucrări specifice

3.1. Soluri nisipoase 12 oricare oricare oricare oricare

3.2. Soluri sărăturate oricare oricare oricare oricare puternic

Rezultatele ne determină să apreciem că sistemul de lucrare al solului, trebuie adaptat la condiţiile pedoclimatice ale zonelor şi la cerinţele plantelor din rotaţie, pentru o bună valorificare a factorilor tehnologici, conservarea apei din sol, menţinerea stării fizice a solului şi reducerea proceselor de eroziune.

Prin folosirea generalizată a amendamentelor, îngrăşămintelor, pesticidelor, intensificarea mecanizării şi aplicarea irigaţiilor, a condus la creşterea producţiei dar şi la generarea unor efecte negative, la apariţia de noi factori limitativi în creşterea şi dezvoltarea plantelor de cultură.

Fisiere in arhiva (1):

  • Curs Organizarea si Bonitarea Terenului.doc

Alte informatii

USAMV BUCURESTI FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA FILIALA CALARASI