Deontologia funcției publice

Curs
8/10 (2 voturi)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 56 în total
Cuvinte : 24895
Mărime: 55.96KB (arhivat)
Publicat de: Carmina Șerban
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Vasilescu Ioan

Extras din curs

Consideratii generale despre administratia publica

Administratia publica reprezinta ansamblul activitatilor Presedintelui Romaniei, a Guvernului, al autoritatilor administrative centrale si locale si a tuturor structurilor coordonate de acestea, prin care se aduc la indeplinire legile sau se presteaza servicii publice in regim de putere publica.

Notiunea administratiei publice are un dublu sens:

- de organizare;

- de activitate.

In primul sens, prin administratie publica se intelege totalitatea mecanismelor, a organelor, structurilor organizatorice, autoritatilor administratiei publice, care realizeaza o activitate cu un specific bine conturat.

In acest sistem de organizare a administratiei publice intra:

- Presedintele Romaniei (reprezinta autoritatea administratiei publice si vegheaza la buna functionare a autoritatilor publice);

- Guvernul (exercita conducerea generala a administratiei publice si este sef al acesteia);

- Ministerele;

- Alte organe ale administratiei centrale de specialitate;

- Organele administratiei publice descentralizate: prefectul, consiliile locale si judetene; primarii; institutiile publice; regiile autonome etc.

In al doilea sens, prin administratie publica se intelege activitatea de organizare a executarii si executarea directa si concreta a legilor, de catre partile acestui mecanism, respectiv activitatea desfasurata de organele administratiei publice pentru indeplinirea atributiilor ce le revin.

Administratia publica se realizeaza de catre acele structuri statale care formeaza sfera executivului, functia executiva fiind exercitata prin intermediul organelor cuprinse in sistemul administratiei publice. Ea reprezinta prestatorul de servicii pentru cetateni.

Actele administrative pot fi emise de orice autoritate publica, fara deosebire de natura lor juridica, Guvernul Romaniei exercitand conducerea generala a administratiei publice.

Din definitia data administratiei publice rezulta ca aceasta consta in acte juridice si operatiuni materiale prin care se executa legile, fie prin emiterea de acte normative subordonate legii, fie prin organizarea si prestarea efectiva si directa de servicii publice.

Continutul activitatii administratiei publice

Administratia publica realizeaza functia executiva prin intermediul a doua categorii de forme de activitati (care produc efecte juridice si care nu produc astfel de efecte), ce constituie formele concrete de activitate ale organelor administratiei publice. Acestea sunt:

- acte administrative (sunt acte juridice unilaterale cu caracter normativ sau individual);

- fapte materiale juridice (actiuni sau inactiuni care produc efecte juridice);

- operatiuni materiale tehnice (activitati ce nu produc prin ele insele efecte juridice fiind savarsite in indeplinirea atributiilor date prin lege).3

Dupa obiectul lor, activitatile administratiei publice se grupeaza4 astfel:

- activitati cu caracter de dispozitie;

- activitati de asigurare a bunei functionari a serviciilor publice;

- activitati de prestatii.

Principii generale de organizare a administratiei publice

1. Notiune

Principiile generale de organizare administrativa sunt acele solutii care determina raporturile dintre autoritatile administrative centrale si cele locale. Conform art.120 din Constitutia Romaniei din 2003, administratia publica din unitatile administrativ-teritoriale se bazeaza pe principiile:

- centralizarii administrative;

- deconcentrarii administrative si autonomiei locale.

In literatura juridica de specialitate sunt conturate urmatoarele principii:

2. Centralizarea administrativa

Centralizarea administrativa este procedeul care plaseaza in mainile puterii centrale conducerea tuturor problemelor administrative.

Centralizarea administrativa poate fi:

- directa (cand ordinele vin de la Guvern sau puterea centrala in mod nemijlocit);

- indirecta (cand ordinele Guvernului sunt transmise prin agenti ai puterii centrale).

Centralizarea administrativa are ca regula de baza, dreptul superiorului de a exercita controlul ierarhic asupra activitatii subordonatilor.

Caracteristicile controlului ierarhic sunt in principal, urmatoarele:

- Controlul ierarhic nu trebuie sa fie prevazut expres de lege, el este un atribut al puterii ierarhice ce poate fi exercitat oricand, din oficiu sau la cerere.

- Controlul ierarhic priveste intreaga activitate a subordonatului, respectiv, actele juridice, faptele juridice, precum si operatiunile materiale tehnice ale acestuia.

- Controlul ierarhic se refera la legalitatea si oportunitatea actelor si masurilor controlate.

- Organul ierarhic superior poate anula, abroga, revoca, suspenda, modifica orice masura a organului inferior considerata ilegala sau inoportuna.

Acest sistem (al centralizarii administrative), prezinta unele inconveniente, cum ar fi:

- cetatenii nu participa la administratia publica;

- interesele locale nu se satisfac corespunzator, pentru ca puterea centrala nu are posibilitati si timp suficient pentru cunoasterea lor reala;

- din cauza supraincarcarii autoritatile puterii centrale pot sa apara uneori tergiversari in solutionarea problemelor administratiei publice locale.

3. Desconcentrarea administrativa

Desconcentrarea administratiei este o varianta a sistemului de centralizare administrativa, caracterizata prin faptul ca reprezentantii locali ai autoritatilor centrale capata unele drepturi de decizie proprie, iar anumite probleme ale unitatilor administrativ-teritoriale sunt scoase din competenta organelor centrale si date spre decizie in competenta autoritatilor locale.

Desconcentrarea administrativa prezinta urmatoarele caracteristici:

- autoritatea locala ramane parte integranta din ierarhia centrala;

- organele centrale exercita controlul ierarhic al deciziilor luate de autoritatile administratiei locale.

4. Descentralizarea administrativa

Termenul "descentralizare" semnifica ideea unei colectivitati locale inglobate in alta colectivitate mai vasta, dar care se administreaza autonom. Descentralizarea reprezinta instrumentul principal de eficientizare a serviciilor publice si de sporire a calitatii acestora.

Descentralizarea poate fi teritoriala si pe servicii.

Descentralizarea teritoriala - consta in faptul ca autoritatile publice locale conduc unitatile administrativ-teritoriale.

Descentralizarea pe servicii - consta in scoaterea unui serviciu public din competenta autoritatilor centrale sau locale si organizarea lui autonoma prin atribuirea de organe proprii si de patrimoniu propriu.

Preview document

Deontologia funcției publice - Pagina 1
Deontologia funcției publice - Pagina 2
Deontologia funcției publice - Pagina 3
Deontologia funcției publice - Pagina 4
Deontologia funcției publice - Pagina 5
Deontologia funcției publice - Pagina 6
Deontologia funcției publice - Pagina 7
Deontologia funcției publice - Pagina 8
Deontologia funcției publice - Pagina 9
Deontologia funcției publice - Pagina 10
Deontologia funcției publice - Pagina 11
Deontologia funcției publice - Pagina 12
Deontologia funcției publice - Pagina 13
Deontologia funcției publice - Pagina 14
Deontologia funcției publice - Pagina 15
Deontologia funcției publice - Pagina 16
Deontologia funcției publice - Pagina 17
Deontologia funcției publice - Pagina 18
Deontologia funcției publice - Pagina 19
Deontologia funcției publice - Pagina 20
Deontologia funcției publice - Pagina 21
Deontologia funcției publice - Pagina 22
Deontologia funcției publice - Pagina 23
Deontologia funcției publice - Pagina 24
Deontologia funcției publice - Pagina 25
Deontologia funcției publice - Pagina 26
Deontologia funcției publice - Pagina 27
Deontologia funcției publice - Pagina 28
Deontologia funcției publice - Pagina 29
Deontologia funcției publice - Pagina 30
Deontologia funcției publice - Pagina 31
Deontologia funcției publice - Pagina 32
Deontologia funcției publice - Pagina 33
Deontologia funcției publice - Pagina 34
Deontologia funcției publice - Pagina 35
Deontologia funcției publice - Pagina 36
Deontologia funcției publice - Pagina 37
Deontologia funcției publice - Pagina 38
Deontologia funcției publice - Pagina 39
Deontologia funcției publice - Pagina 40
Deontologia funcției publice - Pagina 41
Deontologia funcției publice - Pagina 42
Deontologia funcției publice - Pagina 43
Deontologia funcției publice - Pagina 44
Deontologia funcției publice - Pagina 45
Deontologia funcției publice - Pagina 46
Deontologia funcției publice - Pagina 47
Deontologia funcției publice - Pagina 48
Deontologia funcției publice - Pagina 49
Deontologia funcției publice - Pagina 50
Deontologia funcției publice - Pagina 51
Deontologia funcției publice - Pagina 52
Deontologia funcției publice - Pagina 53
Deontologia funcției publice - Pagina 54
Deontologia funcției publice - Pagina 55
Deontologia funcției publice - Pagina 56

Conținut arhivă zip

  • Deontologia Functiei Publice.doc

Alții au mai descărcat și

Dimensiunea Juridică a Funcției Publice

Dimensiunea juridica a functiei publice 1. Izvoarele deontologiei functionarului public A. Principalul izvor este Constitutia, cea care asigura...

Deontologie - funcționari publici

Clasificarea FP In perioada interbelica autorii de dr adm imparteau FP dupa urmatoarele criterii: a. Dupa regimul aplicabil exista F:...

Direcții și critici privind reforma în administratia publica

Administratia publica reprezinta o “mare afacere publica “, în care suntem cu totii implicati în calitatea noastra de cetateni si, ca urmare, este...

Deontologia funcționarului public

Partea I INTRODUCERE ÎN DEONTOLOGIA FUNCŢIEI PUBLICE Capitolul I. DELIMITARI CONCEPTUALE Noţiune de deontologie Deontologia, ramură a Eticii,...

Subiecte Sisteme Administrative Comparate

Subiecte Sisteme Administrative Comparate ASE Administratie Publica 2011-01-24 Nr.1 1. Elaborati o analiza comparativa in ceea ce priveste...

Deontologia funcționarului public

Statutul : legea 188/’99 ; primul statut 1923,al 2 lea 1940, al 3 lea 1946(a fost abrogat pe fondul aparitiei Codului Muncii in 1949) Definiţie :...

Deontologia funcționarului public

1. Aspecte generale privind deontologia functiei publice Termenul „deontologie” provine din grecescul „deontor” care inseamna ceea ce se cuvine si...

Te-ar putea interesa și

Valențe Deontologice în Viața Publică

Destinul poporului român, ca al oricarui popor, de altfel, a facut astfel încât sa împleteasca în itele sale personalitati publice puternice si...

Statutul moral-juridic al funcționarului

ARGUMENT In urma consultarii temelor pentru lucrarile de diploma am optat pentru tema Statutul moral-juridic al functionarului public si aceasta...

Deontologia funcționarului public în sistemul penitenciar

1. Noţiuni introductive 1.1. Noţiunea de “deontologie” Termenul „deontologie" provine din cuvintele greceşti „deon, deontos” care înseamnă ceea...

Etica și Deontologia Funcționarilor Publici

Argument Una dintre cărămizile societăţii moderne, dacă o putem numi aşa, este funcţia publică. Această parte importantă a dezvoltării umane a...

Răspunderea Juridică a Functionarilor Publici

I. Răspunderea administrativă – Concept Problema de căpetenie a jurisprudentei etice priveste notiunea de responsabilitate. În ce împrejurări sunt...

Deontologia funcției publice

1. Ce este functia publica? În cadrul Legii nr. 188/1999 funcţia publică e definită drept: „ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor,...

Deontologie juridică

1. Conotaţii deontologice ale funcţiilor de prefect şi subprefect Instituţia prefecturii nu poate rămâne în afara obiectului deontologiei funcţiei...

Deontologia funcționarului public

Din punct de vedere etimologic, termenul general de deontologie isi are originea:in doua cuvinte grecesti: cuvântul deon, -ontos, care inseamna...

Ai nevoie de altceva?