Justiție ecologică, echitate

Concept

Recent diferite tari au inceput sa abordeze fenomenul cunoscut ca „inechitate / injustitie ecologica”, sau „rasism ecologic”. Acesti termeni sunt legati de observatiile urmatoare la nivelul diferitelor societati - membrii unor minoritati etnice sau comunitatile cu statut socio-economic inferior, segmentele cel mai putin educate si marginalizate ale societatii, in mod disproportionat:

– sufera in urma expunerii la riscurile ecologice, datorita proximitatii fata de site-uri de depozitare a unor deseuri periculoase, incineratoare, fabrici si alte surse de poluare;

– le sunt negate beneficii naturale / biologice / ecologice precum facilitati de tratare a apei potabile si a apelor uzate, igiena, acces la resurse naturale.

Afirmatia este sustinuta de cercetari extinse in SUA, UK, Africa de Sud, Europa Centrala si de Est.

Odata cu largirea UE spre Centrul si Estul Europei, problema echitatii / inechitatii ecologice a fost abordata coerent si comparativ si in aceasta regiune. Rapoartele cercetarilor intreprinse indica nevoia de justitie / echitate ecologica in ECE si in Balcani, mai ales cu referire la comunitatile rroma, din perspectiva starii de sanatate a acestor comuntiati. Una dintre cele mai explicite manifestari ale injustitiei ecologice este starea de sanatate a comunitatilor afectate, mult mai proasta decat a altor grupuri din societate, stare atribuita conditiilor proaste de trai.

Abuzurile ecologice adesea duc la boli asociate expunerilor la poluanti, creste incidenta cancerului, bolilor respiratorii, problemelor imunitare sau neurologice, precum si incidenta malformatiilor la copii. Miscarea pentru echitate ecologica este una care vizeaza remedierea acestor inechitati.

Cercetarea se bazeaza pe analiza a multiple surse de date (jurnale, saituri de internet, organizatii ecologice, de sanatate publica si drepturile omului, mass-media) si releva problemele comunitatilor confruntate cu riscuri ecologice (acolo unde locuiesc, muncesc sau la locurile de joaca) sau le este negat accesul la beneficii de mediu precum apa, aer, sol curate sau canalizare si igienizare. Aceste comunitati sunt vulnerabile din multiple cauze, inclusiv lipsa accesului la informatii coerente, corecte, adecvate, excluderea din procesele decizionale sau lipsa capacitatii de a participa in procesele politice, disciminarea fata de majoritate, marginalizarea fata de activitatile principale si insitutitiile societatii (piata fortei de munca, servicii sociale, cetatenie).

Ce este justitia ecologica?

Justitia ecologica exista atunci cand riscurile ecologice, hazardurile, investitiile si beneficiile de mediu sunt distribuite egal/echitabil, fara discriminare directa si indirecta la toate nivelurile jurisdictionale si atunci cand accesul la investitii de mediu, beneficii ecologice si resurse naturale sunt distribuite egal; accesul la informatie, participarea la luarea deciziilor si accesul la justitie in probleme legate de mediul inconjurator sunt disponibile tuturor.

O inechitate / injustitie ecologica exista cand membrii unor minoritati etnice / grupuri dezavantajate sufera disproportionat la nivel local, regional (sub-national) sau national din cauza unor riscuri/ hazarduri ecologice sau din cauza incalcarii unor drepturi fundamentale ca rezultat al unor factori de mediu sau le este negat accesul la investitii de mediu, informatie, participarea in procesele decizionale sau accesul la justitie in probleme de mediu.

Justitia ecologica, ca miscare sociala, s-a afirmat pe masura ce comunitatile au luptat impotriva tratamentului inegal si disciminarii in distributia efectelor negative legate de mediul inconjurator. Ca notiune / concept ajuta la analizarea relatiei intre mediu, sanatatea umana, drepturile omului, sanatate ocupationala – obligand specialisti din domenii diferite sa reevalueze delimitarile traditionale dintre diferitele discipline.

Justitia ecologica ghideaza distributia daunelor si beneficiilor legate de mediul inconjurator si accesul si participarea in procedurile care determina aceasta distributie. Nu este vorba doar despre cine ce primeste ci si despre procesele si procedurile care guverneaza modul in care decidem care sunt principiile distributiei sociale.

Alti autori largesc abordarea conceptului in contextul celui de dezvoltare durabila (dezvoltarea care satisface nevoile prezente fara a compromite capacitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi):

- justitie / echitate fata de generatiile viitoare (inter-generatii),

- justitie fata de alte specii si forme de viata (justitie fata de fiinte, altele decat umane) si

- dimensiunea sociala a distributiei in cadrul speciei umane (justitie intra-generatii).

Mediul, sanatatea si drepturile omului. Justitia ecologica in Europa

Integrarea legala si conceptuala a mediului inconjurator, sanatatii umane si drepturilor omului in ultimele doua decenii a dat nastere la noi forme de activism social, la noi forme de protectie constitutionala si noi drepturi ale omului in norme la nivel international si national. Originile legaturilor intre drepturile omului si mediul inconjurator deriva din patru mari curente de gandire si cercetare:

- cercetari care indica discriminarea in distributia riscurilor si beneficiilor ecologice, ceea ce a condus la dezvoltarea conceptului de justitie ecologica;

- cercetari care arata cum tarile dezvoltate exporta riscurile ecologice in tari in curs de dezvoltare, ceea ce a condus la cresterea atentiei si monitorizarii acestui fenomen de catre agentiile ONU;

- miscarea pentru stabilirea dreptului la un mediu curat ca drept universal al omului, rezultand in consacrarea constitutionala a acestui drept in constitutiile a 53 de state (la nivel anului 2004);

- argumente care sustin ca protectia mediului, ca domeniu de activitate publica, se imbunatateste semnificativ cand saracia este redusa, se accentueaza incluziunea sociala, cetatenii sunt „inarmati” cu drepturi civile care le asigura acces la informatie, participare si justitie.

Exemple de studii efectuate in Europa care indica un nivel semnificatv de inechitate ecologica chiar si in tarile dezvoltate:

- UK – compararea siturilor industriale mari cu veniturile gospodariilor a aratat ca 662 de fabrici inregistrate in sistemul national de control integrat al poluarii sunt localizate in zone unde venitul mediu al gospodariilor este mai putin de 15,000 de lire sterline si doar 5 fabrici erau localizate in zone unde venitul mediu al gospodariilor era 30,000 de lire sterline sau mai mult. Studiul a fost considerat relevant in privinta discriminarii pe baza venitului / clasei sociale.

- Germania – inechitatile ecologice se reflecta mai mult asupra comunitatilor mai putin viabile din punct de vedere economic si / sau cele de imigranti. Intr-un oras german au fost identificate antene de transmisie pentru telefonie mobila pe acoperisul unor scoli frecventate in special de elevi imigranti. Un depozit de deseuri nucleare a fost plasat intr-o comunitate saraca de la fosta granita dintre Germania de Est si cea de Vest, in conditiile in care alte comunitati mai dezvoltate si mai bine localizate nu ar fi acceptat contructia unui astfel de depozit.