Managementul Administrației la Nivel Județean

Probleme fundamentale ale activitatii organelor administratiei locale

1. Notiuni introductive

Romania este stat de drept, a carui organizare si functionare are la baza legea fundamentala a tarii, Constitutia adoptata in 1991 si revizuita in anul 2003.

Revizuirea a fost necesara pentru a pune in acord principiile constitutionale cu exigentele integrarii Romaniei in Uniunea Europeana. Aceasta deoarece Constitutia, in forma sa initiala, nu cuprinde prevederi exprese care sa fie consacrate in mod special acestei materii, a integrarii europenea Romaniei.

In acest sens, a fost inserat un titlu nou, intitulat „Integrarea euroatlantica”, care cuprinde dispozitii atat cu privire la integrarea in Uniunea Europeana, cat si cu privire la aderarea la structurile nord-atlantice.

Totodata, au fost modificate si completate dispozitiile constitutionale in sensul consacrarii unor prevederii speciale perspectivei Romaniei de a adera la structurile europene si internationale.

Revizuirea a vizat, in mod direct, si administratia publica locala, in sensul urmator:

a) A fost consacrat, pe langa principiile autonomiei locale si al descentralizarii, si principiul deconcentrarii serviciilor publice (art. 120 alin.1 din Constitutie). Semnificatia acestui principiu o vom dezvolta intr-una dintre sectiunile urmatoare.

b) A fost consacrat dreptul cetatenilor europeni de a candida pentru o functie eligibila in cadrul autoritatilor autonome locale: art.16 alin.4 care impune, pentru exercitarea acestor drepturi, indeplinirea de catre cetatenii Uniunii Europene a unor conditii prevazute de lege, pentru a alege si a putea fi alesi in cadrul autoritatilor administratiei publice locale.

c) A fost consacrat un drept de sine-statator, respectiv dreptul cetateanului roman de a fi ales in Parlamentul European, in conditiile aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.

2. Notiuni generale privind administratia publica

In Romania e recunoscut, prin art.1 alin.4 din Constitutie, principiul sacru al oricarei democratii si anume acela al separatiei puterilor in stat. Potrivit acestui principiu, statul se organizeaza prin separarea si echilibrul celor trei clasice puteri, legisltiva, executiva si judecatoreasca.

Administratia publica este realizata de catre autoritatile din sfera executivului, existand, potrivit Constitutiei si legilor in vigoare, 2 categorii de autoritati administrative:

a) Autoritati ale administratiei centrale de stat (Presedinte, Guvern, ministere).

b) Autoritati ale administratiei publice locale, alese de comunitatile teritoriale prin vot universal, egal, direct si liber exprimat.

Administratia publica in unitatile administrativ-teritoriale se organizeaza si functioneaza pe baza urmatoarelor principii prevazute de art. 120 alin.1 din Constitutie si de Legea administratiei publice locale nr.215/2001:

a) Autonomia locala care reprezinta dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona in numele si in interesul colectivititilor locale pe care le reprezinta treburile publice in conditiile legii.

Autonomia locala are numai caracter administrativ si financiar, fiind exercitata pe baza si in limitele prevazute de lege.

b) Descentralizarea serviciilor publice, care are o stransa legatura cu autonomia si semnifica transferul de competente, de decizie si de executie, de la autoritatile centrale la cele constituite in unitatile administrativ-teritoriale.

In acest sens, sunt servicii descentralizate, toate serviciile infiintate pe langa Consiliile locale, Consiliile judetene, cum ar fi: serviciile publice de transport, serviciile publice de salubrizare, etc.

c) Deconcentrarea semnifica tot un transfer de competente, realizat insa catre autoritatile din teritoriu de natura statala, servicii publice ale ministerelor si ale celorlalte autoritati centrale de specialitate, cum ar fi inspectoratele sanitare, oficiile judetene de protectie a consumatorilor, de cadastru, etc.

d) Legalitatea, care inseamna conformitatea cu legea, respectare stricta a legii, incepand cu Constitutia, in intreaga activitate desfasurata de autoritatile publice locale.

e) Posibilitatea consultarii cetatenilor prin referendum, cu privire la problemele legale de inters deosebit.

Precizam ca referendum-ul reprezinta modalitatea directa de exercitare a suveranitatii nationale de catre poporul roman si el se organizeaza si se desfasoara in baza Legii organice privind referendum-ul.

f) Eligibilitatea, care inseamna ca toate autoritatile ce realizeaza autonomia locala sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, astfel cum precizeaza Legea nr. 215/2001.

In urma revizuirii Constitutiei, s-a consacrat o prevedere cu atat mai necesar cu cat in practica s-au constatat aspecte de denaturare a raporturilor dintre autoritatile administratiei publice. Astfel, intre prefecti, pe de o parte, Consilii locale si primari, Consilii judetene si presedintii lor, pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare