Organele Uniunii Europene

La nivelul Uniunii Europene existe o serie de organe, oficii şi agenţii care exprimă interesele economice, sociale şi regionale ale statelor membre.

Astfel, putem vorbi de:

1. Organe consultative:

- Comitetul Economic şi Social;

- Comitetul Regiunilor.

2. Organe financiare:

- Banca Europeană de Investiţii;

- Banca Centrală Europeană.

3. Organe de control:

- Mediatorul European (Ombudsmanul European);

- Controlorul European pentru Protecţia Datelor.

4. Oficii şi agenţii subsidiare:

- Oficii şi agenţii interinstituţionale:

- Oficiul pentru Publicaţii Oficiale al Comunităţilor Europene;

- Oficiul European pentru Selecţia Personalului;

- Şcoala Europeană de Administraţie.

- Oficii şi agenţii descentralizate (centre, agenţii, institute, fundaţii, oficii, autorităţi etc.)

3.1. Organele consultative ale Uniunii Europene

3.1.1. Comitetul Economic şi Social

Comitetul Economic şi Social (CES), înfiinţat prin Tratatul de la Roma din 1957, este organismul consultativ european în cadrul căruia sunt reprezentate diversele categorii de activităţi economice şi sociale din UE.

El este format din 344 de consilieri (tabelul nr. 3.1) provenind din cele 27 de state membre ale Uniunii. Activitatea lor este împărţită în trei grupuri:

1. Grupul I - Angajatori [Sectoare publice şi private din industrie, comerţ, finanţe etc. (întreprinderi mari)];

2. Grupul II – Salariaţi (Confederaţii sindicale naţionale);

3. Grupul III – Activităţi diverse (Agricultori, consumatori, economie socială, meşteşugari şi IMM-uri, organizaţii non-guvernamentale sociale şi de mediu, profesiuni liberale, etc.).

Membrii Comitetului sunt numiţi, pentru un mandat de 4 ani, de Consiliul UE pe baza listelor elaborate de guvernele naţionale care trebuie să ţină seama de propunerile înaintate de organizaţiile societăţii civile reprezentative la nivel naţional. Mandatul membrilor poate fi reînnoibil.

În general, consilierii îşi continuă activităţile profesionale din ţările lor de origine, deplasându-se la Bruxelles doar atunci când este necesar pentru exercitarea mandatului (9 sesiuni plenare pe an). Aceştia nu sunt remuneraţi pentru activitatea din cadrul Comitetului, dar primesc indemnizaţii de călătorie şi de şedinţă, într-un cuantum stabilit de Consiliu.

Tabelul nr. 3.1.

Componenţa Comitetului Economic şi Social

State Locuri State Locuri State Locuri

Germania 24 Portugalia 12 Lituania 9

Regatul Unit 24 Cehia 12 Letonia 7

Franţa 24 Ungaria 12 Slovenia 7

Italia 24 Suedia 12 Estonia 7

Spania 21 Austria 12 Luxemburg 6

Polonia 21 Bulgaria 12 Cipru 6

România 15 Danemarca 9 Malta 5

Olanda 12 Finlanda 9 TOTAL 344

Belgia 12 Slovacia 9

Grecia 12 Irlanda 9

Rolul acestor reprezentanţi ai societăţii civile este de a realiza o apropiere cât mai mare a instituţiilor de cetăţeni.

Misiunea fundamentală a CES constă în consilierea celor trei mari instituţii (Parlamentul European, Consiliul UE şi Comisia Europeană).

Comitetul Economic şi Social îndeplineşte trei funcţii:

- Emite avize: Comisia sau Consiliul sunt obligate să ceară avizul Comitetului în privinţa proiectelor legislative. Comitetul poate emite avize din proprie iniţiativă în orice problemă de interes comunitar. Discutarea şi pregătirea avizelor se realizează prin intermediul secţiilor specializate. Avizele sunt adoptate cu majoritatea simplă în cursul şedinţelor lunare plenare.

- Controlează piaţa unică, atrăgând atenţia asupra disfuncţiona¬lităţilor sale şi încercând să recomande soluţii pertinente instanţelor UE. În acest sens, Comitetul organizează un forum al „pieţei interne“ care reuneşte o reţea de corespondenţi ai statelor membre. În cadrul acestui forum se trec în revistă dezvoltările de ultimă oră, dar se semnalează şi aspectele negative care pot determina închiderea pieţelor sau pot împiedica libera circulaţie a bunurilor, capitalurilor, serviciilor şi persoanelor.

- Menţine legăturile cu organismele similare de la nivel interna¬ţional, naţional şi regional. La nivel internaţional, Comitetul colabo¬rează cu:

- Asociaţia Internaţională a Consiliilor Economice şi Sociale şi a instituţiilor similare care grupează mai mult de 40 de state;

- Reprezentanţii mediilor economice şi sociale ale statelor din Africa, Caraibe, Pacific, ale ţărilor Asociaţiei Europene a Liberului Schimb, ale Europei Centrale şi de Est, ale Americii Latine şi ale Statelor Unite.

CSE mai are, de asemenea, două sarcini complementare:

- să implice şi mai mult organizaţiile societăţii civile în proiectul european atât la nivel naţional, cât şi la nivel european;

- să întărească rolul organizaţiilor societăţii civile din ţările membre şi din grupurile de ţări cu care Comitetul întreţine un dialog structurat şi să promoveze crearea de structuri consultative pe baza experienţei sale, în special în ţările candidate la UE, în ţările mediteraneene partenere, în ţările din Africa, Pacific şi Caraibe, în India, China şi America Latină (Mercosur).

Organele de decizie ale Comitetului sunt:

- preşedintele care este ales pe o perioadă de 2 ani (mandatul putând fi reînnoit) şi are rolul de a asigura bunul mers al lucrărilor CES;

- Biroul;

- Adunarea Generală.

Comitetul îşi desfăşoară activitatea în:

a. Şase secţiuni specializate care acoperă o gamă largă de domenii aflate în responsabilitatea Comitetului:

- Piaţa unică, producţie şi consum;

- Transporturi, energie, infrastructură şi societatea informaţională;

- Agricultură, dezvoltare rurală şi protecţia mediului;

- Uniunea Economică şi Monetară, coeziunea economică şi socială;

- Ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi cetăţenie;

- Relaţii externe.

Pentru a emite avize, secţiunile constituie, în cele mai multe cazuri, „grupuri de studiu” coordonate de un raportor.

Fiecare din cele 6 secţiuni se întrunesc, în general, o dată pe lună, iar fiecare grup de studiu are între una şi trei întruniri.

b. Patru organe mai recente:

- Comisia consultativă pentru mutaţii industriale (CCMI) este alcătuită din membrii Comitetului şi delegaţi reprezentând sectoarele cărbunelui şi oţelului, dar şi alte sectoare afectate de problemele generate de modernizarea economiei;

- Observatorul Pieţei Unice (OPU);

- Observatorul Dezvoltării Durabile (ODD);