Parlamentul României

Organizarea Parlamentului României

Validarea mandatelor de deputat şi senator

Cele două camere nou alese se întrunesc la convocarea preşedintelui României în cel mult douăzeci de zile de la alegeri. Convocarea Camerei Deputaţilor şi Senatului se face prin decret prezidenţial. Până la constituirea organismelor de conducere a camerelor (biroul permanent) lucrarile acestora sunt prezidate de cel mai în vârstă deputat respectiv senator asistat de patru secretari desemnaţi dintre cei mai tineri parlamentari membri ai Camerei Deputaţilor plus Senat.

Preşedintele de vârstă plus cei patru secretari nu constituie un organism ca atare conducerea având un caracter provizoriu şi un singur scop: buna desfăşurare a procedurii de validare a mandatelor. Pentru validarea mandatelor fiecare camera alege în prima sa sedinţă o comisie din membrii ai camerii respective. Această comisie de validare îşi alege un preşedinte şi doi vice-preşedinţi care alcătuiesc biroul acesteia după care se organizează în grupe de lucru compuse din trei membri care le sunt repartizate dosarele primite de la Biroul Electoral Central referitoare la alegerea deputaţilor şi senatorilor. Propunerile privind validarea sau invalidarea sunt prezentate comisiei de biroul său şi de grupurile de lucru în termeni de cel mult trei zile de la constituirea comisiei. În termeni, în cel mult patru zile de la constituire, fiecare comisie întocmeşte un raport în care sunt nominalizaţi parlamentarii pentru care se propune validarea sau invalidarea mandatelor cu motivarea propunerilor de invalidare. Raportul se aprobă cu majoritatea voturilor membrilor comisiei. Raportul comisiei de validare se prezintă celor două camere iar validarea sau invalidarea mandatelor se face cu votul majoritatii deputaţilor şi senatorilor prezenţi. Camerele sunt legal constituite dupa validarea a 2/3 din mandate, inavlidarea se propune pentru frauda electorală sau pentru nerespectarea condiţiilor constituţionale şi legale privind alegerea.

Configuraţia politică a Camerei Deputatilor şi a Senatului

Configuraţia politică este exprimată de grupurile parlamentare care sunt structuri ale camerei, acestea se constituie în fiecare cameră prin asocierea a cel putin zece deputaţi sau şapte senatori. Parlamentarii care refuză să facă parte din grupul parlamentar al partidului de care aparţin sunt liberi să îşi desfăşoare activitatea în afara grupurilor. Potrivit constituţiei modul de organizare în grupuri parlametare. Este stabilit autonom de către fiecare cameră prin regulament propriu. Regulamentul Camerei Deputaţilor prevede că deputaţii care reprezintă organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, altele decât cea maghiară pot constitui un singur grup parlamentar care va permite susţinerea în bloc a intereselor organizaţiilor respective. Regulamentul Senatului prevede interdicţia trecerii senatorilor de la un grup parlamentar la altul. Prerogrativele grupurilor parlamentare sunt prevăzute în regulamentele celor două camere:

grupurile parlamentare fac propuneri în ceea ce priveşte stabilirea numărului de deputaţi sau de senatori care vor fi desemnaţi în comisiile de validare;

fac propuneri de candidaţi pentru funcţia de preşedenţie a Camerei Deputaţilor sau Senatului;

propun candidaţi pentru alegerea celorlalţi membri ai birourilor permanente în limita locurilor rezervate

propun membri comisiilor parlamentare;

pot prezenta în faţa camerei pozitia grupului faţă de ordinea de zi;

prezintă amendamente motivate în scris la proiectele de lege şi propunerile legislative supuse sub dezbatere (doar grupurile din Camerea Deputaţilor);

pot cere preşedintelui camerei respective să verifice respectarea cvorumului;

pot propune ce modalitate de vot să fie folosită în afară de cazul în care prin regulament se stabileşte o anumită procedură de vot (Camera Deputaţilor);

pot cere ca anumite sedinţe ale camerei sa fie secrete (doar pentru Camera Deputaţilor).

Alegerea birourilor permanente

Preşedintele de vârstă plus cei patru secretari vor asigura conducerea camerei până la alegerea biroului permanent, interval în care regulamentele camerelor interzic dezbaterile parlamentare cu excepţia celor care privesc validarea mandatelor de deputat, respectiv de senator.

După constituirea legală a celor două camere, acestea aleg biroul parlamentar care reprezintă organismul intern de conducere a celor două camere. Biroul permanent prezinta urmatoarele trăsături:

au caracter colegial, fiind constituite din preşedinte, vicepreşedinte, secretari şi chestori;

sunt organe alese;

respectă configuraţia politică a camerei respective, fiind constituite prin negocieri între grupurile parlamentare;

organe interne de conducere a camerelor.

Preşedinţii camerei sunt şi preşedinţii birourilor parlamentare. Potrivit constituţiei, aceştia se aleg pe durata mandatelor camerelor, ei sunt aleşi prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt înscrise numele şi prenumele tuturor candidaţilor propuşi de grupurile parlamentare, fiecare grup are dreptul să facă o singură propunere. Din momentul alegerii preşedintelui camerei, activitatea preşedintelui de vârstă inceteaza.

Preşedinţii camerelor se aleg pentru întreg mandatul Parlametului iar ceilalţi membri ai birourilor permanente se aleg la începutul fiecărei sesiuni ordinare a camerei respective. Preşedintele Senatului sau Camerei Deputaţilor asiguară în această ordine interimatul funcţiei de preşedinte al României.