Politici Publice Sectoriale - Suport de Curs

Imagine preview
(7/10 din 9 voturi)

Acest curs prezinta Politici Publice Sectoriale - Suport de Curs.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 106 de pagini .

Profesor: Conf.univ.dr. Luminita Gabriela Popescu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Stiinta Administratiei

Cuprins

CAPITOLUL 1 CONTEXTUL CONSTITUTIV AL POLITICILOR PUBLICE
1.1. Consideratii generale
1.2. Definirea politicilor publice
1.3. Taxonomia politicilor publice
1.4. 1.4. Politici secoriale
CAPITOLUL 2 CATEGORII CONCEPTUALE ALE POLTICILOR PUBLICE
2.1.Viziunea
2.2. Misiunea
2.3. Valorile
2.4 Obiectivele
2.5. Strategia
2.6. Tacticile
2.7.Managementul public al resurselor umane
2.8. Rolul guvernarii în politicile publice
CAPITOLUL 3 ELABORAREA POLITICILOR PUBLICE
3.1. Abordarea sistemica a politicilor publice
3.2. Fundamentarea teoretice a politicilor publice
3.3. Proiectarea politicilor publice
3.3.1. Modele de proiectare a politicilor publice
3.3.1.1. Abordarea sinoptica sau rationala
3.3.3.2. Abordarea incrementala
3.3.1.3. Modelul sistemic
3.3.1.4. Modelul Hoogerew
3.3.1.5. Modelul intuitiv
3.3.1.6 Modelul inovativ
3.4.Planificarea politicilor publice
3.4.1.Implicarea organizatiilor în planificarea politicilor publice
3.4.2.Critici ale sistemului national de planificare a politicilo publice
CAPITOLUL 4 Implementarea politiciilor publice
4.1. Procesul de implementare a unei politici publice
4.2. Libertatea de actiune a actorilor implicati în implementarea politicilor publice
4.3.Analiaza procesului de implementare a politicilor publice
4.4. Fundamentarea teoretica a procesului de implementare
4.5 Factori care influenteaza implementarea unei politici publice
4.6. Rezistenta la schimbari
CAPITOLUL 5 STRUCTURI DE GUVERNARE
5.1. Evolutia formelor structurale de guvernare
5.2. Modele structurale
5 2.1. Modelul birocratic mecanicist
5.2.1.1. Critici ale modelului birocratic mecanicist
5.2.2.2..Modelul structural al retelelor
5.3. Descentraliazarea structurilor de guvernare
5.4. Sisteme de guvernare flexibile
5.4. 1. Caracteristicile structurii de retea
5.4.2. Functiile retelelor de guvernare
5.5. Desfasurarea proceselor decizionale în sistemele structurate în retea
CAPITOLUL 6 EVALUAREA POLITICILOR PUBLICE
6.1. Relatiile dintre evaluare si rezultate
6.1.1 Eficienta si eficacitatea politicilor publice
6.1.2. Definirea procesului de evaluare
6.2. Modalitati de cuantificare în evaluare
6.3. Tipuri de evaluari
6 .3.1. Evaluarea bazata pe rezultate
6.3.2. Evaluarea procesului politicilor publice
6.4. Monitorizare ca evaluare continua
6.5. Benchmarking -ul politicilor publice
6.6. Surse de informare utilizate în evaluare
BIBLIOGRAFIE

Extras din document

CAPITOLUL 1

CONTEXTUL CONSTITUTIV AL POLITICILOR

PUBLICE

1.1.Consideratii generale

Mondializarea economiei, mutatiile de pe piata fortei de munca, rapiditatea schimbarilor tehnologice si sociale, exigentele sporite ale societatii civile reprezinta provocarile carora administratia statelor lumii este nevoita sa le faca fata prin cresterea eficientei si eficacitatii proceselor administrative, ameliorarea capacitatii institutionale de adaptare si inovare, stapânirea diversitatii problemelor, identificarea unor solutii alternative adecvate complexitatii actuale.

Acestea sunt ratiunile pentru care, în prezent, sunt formulate exigente fara precedent orientate atât spre planul extern, cât si spre cel intern, referitoare la asumarea riscului politic, imaginatia politica, inovatia politica, managementul politic.

Pe plan extern este nevoie de o noua gândire strategica si de inovatii radicale în domenii de mare actualitate, cum sunt: relatiile dintre statul national si structurile organizationale transnationale, dintre statul national si organizatiile spatial – administrative (regionale, locale), precum si constructia institutiilor care transced statul national si care determina viitorul tarilor în cadrul Uniunii Europene, dar si al Europei într-o lume globalizata. Urmatorii anii vor însemna participarea statului natiune, principalul actor al integrarii, la configurarea noului model al Europei Unite din punct de vedere politic, economic si social.

Pe plan intern exista o cerere la fel de mare si de urgenta de a eficientiza structurile statale si guvernamentale determinata, în primul rând, de transformarea societatii într-o structura multiorganizationala, iar, în al doilea rând, de limitarea capacitatii decizionale a guvernelor, limitare cauzata de presiunile exercitate de grupuri de interese speciale si de tirania micilor minoritati.

“Amenintarile reprezentate de aceste doua grupuri, ce au tendinta de a face din propriul interes un imperativ moral caruia orice alt obiectiv sa-i fie subordonat, pot fi anihilate sau chiar transformate în oportunitati doar de o guvernare puternica, eficienta si performanta”1.

Noile provocari globale: eliminarea saraciei, protectia mediului înconjurator, repartizarea neuniforma a cunostiintelor stiintifice, presiunea exercitata asupra economiilor tarilor slab dezvoltate, conflictele religioase, eradicarea terorismului international, eficientizarea controlului armamentului nuclear, internationalizarea tehnologiei informatiei etc. impun cu stringenta cresterea importantei administratiei centrale si locale.

În concluzie, deoarece guvernele nationale sunt singurele care datorita legitimitatii lor pot domina actuale probleme globale, guvernarea trebuie sa-si redefineasca politicile, strategiile, programele si proiectele în scopul dinamizarii capacitatii de performanta. Viabilitatea performantelor este, însa, direct conditionata de succesul reformei sistemului administrativ.

Politica Uniunii Europene este focalizata prioritar asupra constituirii unui cadru favorabil cresterii competitive a companiilor europene pe piata globala.

Experienta ajustarilor structurale a ridicat o serie de probleme sociale legate de accentuarea ratei somajul în anumite industii, ceea ce în termeni financiari se exprima prin cresterea costurilor, si asa destul de ridicate, în conditiile intrarii (iesirii.) pe o piata noua (vezi fig.1.1.)

Costuri Cost (S)

Cost S Cost (P)

Cost P

Figura 1.1. Relatia dintre costurile produselor (P) si costurile sociale (S)

Importanta costurilor de intrare/ iesire de pe o piata consta în faptul ca acestea contribuie la clarificarea întelegerii naturii contestabile a pietelor, unde nu numai economia de scara dar si viteza de intrare /iesire pot avea influente considerabile asupra performantelor si competitivitatii.

Fisiere in arhiva (1):

  • Politici Publice Sectoriale - Suport de Curs.doc

Alte informatii

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII SCOALA NATIONALA DE STUDII POLITICE SI ADMINISTRATIVE FACULTATEA DE ADMINISTRATIE PUBLICA