Procedură Civilă

Procedura civila

Actiunea civila reprezinta ansamblul mijloacelor procesuale prin care se poate realiza protectia juridica a drepturilor subiective si a situatiilor juridice ocrotite de lege. Desi, notiunea de actiune civila este desemnata pt a înlocui termenul de cerere de chemare în judecata între cele 2 notiuni nu se pune semnul de egalitate pt ca cererea de chemare în judecata reprezinta una dintre formele de manifestare ale actiunii civile.

Actiunea civila exista chiar înaintea cererii chiar si atunci când titularul dreptului subiectiv nu sesizeaza instanta.

Patru conditii generale de exercitare a actiunii civile:

1. afirmarea unui drept;

2. interesul;

3. capacitatea procesuala;

4. calitatea procesuala.

1. Afirmarea unui drept. Pt declansarea oricarui proces civil trebuie formulata o pretentie. Este necesar ca o persoana sa pretinda un drept subiectiv civil sau sa se prevaleze de o situatie juridica. Pt a se bucura de protectie juridica dreptul subiectiv civil trebuie sa întruneasca anumite cerinte:

- sa fie recunoscut de lege;

- sa fie exercitat cu buna credinta;

- sa fie actual.

În cazul în care dr subiectiv civil se dovedeste ca nu exista si instanta constata acest lucru va fi respinsa ca fiind nefondata.

2. Interesul. Prin interes se întelege folosul urmarit de catre cel care a pus în miscare actiunea în oricare dintre formele sale procedurale. Interesul poate fi moral si material.

Interesul trebuie sa îndeplineasca ur cerinte:

- sa fie legitim;

- sa fie nascut si actual;

- sa fie personal si direct.

Interesul este legitim atunci când nu contravine legii si normelor sociale.

Interesul este nascut si actual deci sa existe în momentul în care se exercita actiunea civila.

Interesul este personal si direct – folosul practic trebuie sa-l vizeze pe cel care recurge la aceasta forma procedurala si nu pe altcineva.

Lipsa interesului sau a uneia dintre cerintele acestuia se invoca pe cale de exceptie, fiind vorba despre o exceptie de fond absoluta si peremtorie. În cazul în care instanta considera ca aceasta exceptie este întemeiata, cererea de chemare în judecata va fi respinsa pt lipsa interesului.

3. Capacitatea procesuala. (sub pos pt examen). Ea reprezinta aplicarea pe plan procesual a capacitatii civile. Exista 2 tipuri de capacitate:

- capacitatea procesuala de folosinta;

- capacitatea procesuala de exercitiu.

Capacitatea procesuala de folosinta consta în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi si obligatii pe plan procesual. În cazul persoanelor fizice capacitatea de folosinta începe de la nasterea lor si înceteaza la decesul lor. Nimeni nu poate fi lipsit total de aceasta capacitate, însa în cazurile si conditiile expres prevazute de lege capacitatea procesuala de folosinta poate fi limitata.

Capacitatea procesuala de folosinta a persoanelor juridice se dobândeste de la data înfiintarii lor ( înregistrare, act de dispozitie, autorizare ) si înceteaza la data desfiintarii prin dizolvare, faliment.

Capacitatea procesuala de exercitiu consta în aptitudinea unei persoane de a-si valorifica singura drepturile procesuale si de a-si îndeplini singura obligatiile procedurale, deci de a sta în instanta.

În cazul persoanelor fizice capacitatea de exercitiu se dobândeste la 18 ani. Minora de 16 ani sau dupa caz 15 ani dobândeste prin casatorie capacitate deplina de exercitiu.

Reprezentarea legala intervine în cazul persoanelor fizice lipsite de capacitate de exercitiu (minori sub 14 ani) si interzisii judecatoresti. Acestia nu stau în proces procesual ci prin reprezentantii lor (parinti, tutore, curatori).

Asistarea intervine în cazul persoanelor cu capacitate de exercitiu restrânsa (14-18 ani). Acestia vor fi citati si vor sta personal în proces dar vor fi asistati de catre parinti sau tutori care vor semna alaturi de minori cererile adresate instantei.

Autorizarea intervine în cazul în care reprezentantul legal al celui lipsit de capacitate de exercitiu (minorul cu capacitate restrânsa) si ocrotitorul care îl asista efectueaza acte de dispozitie.

Capacitatea de exercitiu a persoanelor juridice se dobândeste în temeiul legii de la data înfiintarii lor si sfârseste la data încetarii persoanei juridice. Persoana juridica îsi exercita drepturile si obligatiile prin intermediul organelor sale în limitele puterilor ce le-au fost oferite, aceste acte fiind considerate ca apartinând persoanei juridice însasi.

4. Calitatea procesuala presupune existenta unei identitati între persoana reclamantului si cel care este titularul dreptului pretins ( calitate procesuala activa ), precum si între persoana chemata în judecata ( pârât ) si cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecatii ( calitate procesuala pasiva ).

Reclamantul fiind cel care porneste actiunea trebuie sa justifice atât calitatea sa procesuala activa cât si calitatea procesuala pasiva a persoanei pe care a chemat-o în judecata prin indicarea obiectului cererii si a motivelor de fapt si de drept pe care se întemeiaza pretentia sa. Drepturile si obligatiile procedurale pot fi transmise în cursul procesului ceea ce echivaleaza cu o transmisiune a calitatii procesuale active sau pasive.

Transmisiunea poate fi legala sau conventionala. În cazul persoanelor fizice transmisiunea legala se realizeaza pe calea mostenirii sau a succesiunii, mostenitorii care accepta succesiunea preluând pozitia procesuala pe care o avea decuius, cu exceptia cazurilor pe care legea nu permite acestea pt ca este vorba de drepturi nemijlocit legate de persoane ( drepturi strict personale ). În cazul persoanelor juridice transmisiunea legala are loc pe calea reorganizarii sau transformarii persoanei juridice care este parte în proces.

Transmisiunea conventionala a calitatii procesuale poate avea loc ca urmare a cesiunii de creanta, a vânzarii sau a donarii bunului litigios, a preluarii datoriei cu consimtamântul creditorului. Exceptia lipsei calitatii procesuale este o exceptie de fond si consta în respingerea cererii ca fiind introdusa de catre o persoana fara calitate procesuala sau care da în judecata o persoana fara calitate.

Clasificarea actiunilor civile (cererilor de chemare în judecata ). Actiunile ( cererile ) sunt clasificate dupa ur criterii:

- în functie de calea procesuala aleasa : cereri principale, cereri accesorii si cereri incidentale;

- dupa scopul material urmarit : cereri în realizare, cereri în constatare si cereri în constituire;

- dupa natura dr subiectiv care se valorifica : cereri nepatrimoniale si cereri patrimoniale. Cererile patrimoniale sunt de mai multe feluri, si anume: a. cereri patrimoniale reale;

b. cereri patrimoniale personale;

c. cereri patrimoniale mixte.

Cererile principale sunt cele prin care se declanseaza procedura juridica.

Cererea este accesorie daca rezolvarea ei depinde de solutia din cererea principala.

Cererea incidentala poate avea o existenta de sine statatoare ca si cererea principala dar care este formulata într-un proces deja început.

Cererile în realizarea dreptului sunt cele prin care reclamantul solicita instantei sa-l oblige pe pârât la respectarea drepturilor sau despagubiri.

Cererea în constatare, reclamantul solicita numai sa se constate existenta sau inexistenta unui dr subiectiv civil.

Cererile în constituire de drepturi sunt cele prin care reclamantul solicita aplicarea legii la anumite fapte pe care le invoca în scopul de a crea/avea o noua situatie juridica între parti.

Cererea nepatrimoniala nu are valoare economica – desfacerea adoptiei, divortul ( cererea de divort, anularea casatoriei).

Cererile patrimoniale sunt cele prin care se exercita un drept cu valoare economica.

Cererile patrimoniale personale sunt acelea prin care se încearca valorificarea unui dr de creanta.

Cererile patrimoniale reale sunt cele care valorifica un dr real.

Cererile patrimoniale mixte sunt cele prin care se urmareste valorificarea în acelasi timp a unui dr real si a unui dr de creanta, daca aceste drepturi sunt efectul unei aceleiasi cauze ( izvoresc din acelasi act juridic sau se gasesc într-un raport de conexitate ).