Extras din curs
1.1 Introducere
În natura si societate comunicarea exista atât la nivelul sistemelor, cât si la nivelul subsistemelor
care le compun. Nu exista element al universului care sa nu intre în interactiune cu altele.
Omul, ca fiinta suprema a universului nostru, are un avantaj suplimentar fata de toate celelalte
fiinte: capacitatea de a comunica prin limbaj articulat. Aceasta caracteristica a devenit esenta
civilizatiei care, alaturi de munca, constituie elementul definitoriu al existentei umane.
Comunicarea reprezinta elementul indispensabil pentru functionarea în bune conditii a oricarei
colectivitati umane, indiferent de natura si marimea ei. Schimbul continuu de mesaje genereaza
unitatea de vederi si, implicit, de actiune prin armonizarea cunostintelor privind scopurile, caile si
mijloacele de a le atinge, prin promovarea deprinderilor necesare, prin omogenitatea relativa a
grupurilor sub aspect afectiv (emotional, sentimental) si motivational (opinii, interese, convingeri,
atitudini).
Se poate spune, deci, ca a comunica este sinonim cu a spune, a explica, a convinge sau a
actiona. Specialistii care au abordat subiectul desprind câteva axiome ale procesului:
• Cât traim este imposibil sa nu comunicam cu cei din jur;
• Comunicarea se bazeaza pe mijloace verbale si neverbale (uneori gesturile contrazic mesajul
verbal);
• Comunicarea este un fenomen bilateral continuu (oarecum cu aspect de cerc vicios);
• Între persoanele care comunica exista diferente de pozitie ierarhica sau statut social, pozitie
economica, vârsta, prestigiu, înclinatii, asteptari, traditii etc.
Omul a înteles tot timpul importanta comunicarii în ansamblul vietii sociale. Se poate spune ca
nu exista viata sociala fara comunicare.
Capacitatea de a genera gânduri complexe si apoi de a le comunica într-un mod clar joaca un rol
central si în viata economica. Comunicarea este o activitate complexa care implica stapânirea “artei
conversatiei”, capacitatea de a negocia si de a convinge, de a-i învata pe altii etc. pentru a obtine
rezultate bune în oricare din aceste activitati. Este esential sa întelegi ce înseamna comunicarea
pentru a-ti dezvolta acele calitati absolut necesare unei bune si eficiente comunicari.
De multe ori se dovedeste mai important modul CUM comunici decât CE comunici, fie ca îti
exprimi dorinta de a mânca niste capsuni, fie ca îti manifesti dezaprobarea fata de ceva anume.
Pentru a comunica efecient trebuie ca mesajul tau sa fie interpretat corect de catre persoana careia îi
este destinat.
Comunicarea face lucrurile sa mearga. Activitatile economice implica în mod obisnuit fie
solicitarea sau furnizarea de informatii, fie influentarea lor conform cerintelor managerilor din
organizatii.
1 FUNDAMENTE TEORETICE ALE COMUNICARII
RELATII PUBLICE
1.2 Informatie si comunicare
Sfârsitul secolului al XX-lea a însemnat (în ciuda profetiilor) si sfârsitul razboiului rece. Stiintele
au ajuns la limita de la care acestea nu mai pot progresa fara a se ajunge la cercetarea interdisciplinara.
S-a înregistrat o proliferare fara precedent a mass-mediei, ceea ce a condus (si conduce)
tot mai mult la institutionalizarea viziunii de tipul “satului global” a lui Marshall McKuhan1.
Perceperea corecta a impactului deosebit al informatiei asupra diferitelor segmente ale
populatiei, a rolului imens al comunicarii si imaginii devine un deziderat al analistilor politici,
economici sau financiari. Ei sunt constienti ca informatia înseamna putere. În acest sens, James R.
Sohteisinger, într-un articol adaptat dupa “America si lumea”, 1992-1993, scria: “parafrazându-l pe
John F. Kennedy, putem spune ca «o singura imagine TV are un impact mai mare decât 10.000 de
cuvinte».” Într-adevar reactia maselor fata de foametea din Somalia, reprimarile din Piata Tien An-
Men, razboiul din Iugoslavia a crescut considerabil dupa ce totul a fost televizat… În aceasta epoca
imaginea înseamna, practic, televiziune2. Si politica externa este un subiect care apare tot mai des la
stirile de seara.
Astazi guvernele sunt tot mai sensibile la imaginile care apar pe posturile TV. Interesul public sa
îndreptat spre Somalia, China sau Iugoslavia pentru ca aparatele de filmat s-au aflat acolo.
Greseala capitala pe care a comis-o politia politica a lui Ceausescu nu a fost, poate, înabusirea
demonstratiilor din Piata Universitatii, ci faptul ca presa occidentala a înregistrat momentul. În
general, opinia publica este nestatornica. Ea poate trece cu rapiditate de la entuziasm la critica în
timp ce costurile unei misiuni diplomatice sau militare sunt enorme3.
Fostul sef al serviciului de contraspionaj al armatei, general maior Decebal Ilina, afirma într-un
interviu acordat revistei “Armata României”4: “Astazi, mai mult ca oricând, cunoasterea înseamna
putere, iar vremea noastra este dominata categoric de cautarea puterii… Asistam la razboaie
electronice, razboaie psihologice sau în planul dezinformarii. Uneori, sau de cele mai multe ori, pe
frontul muncii de informare se pot câstiga batalii pierdute pe câmpul de lupta.”
În legatura cu rolul informatiei în cadrul revolutiei post-industriale, Peter F. Drucker scria: “În
organizatia traditionala, cei mai multi din cei numiti manageri nu conduc de fapt nimic; ei transmit
ordinele în jos si informatiile în sus. Când informatia devine disponibila, ei devin inutili.5”
Într-un studiu intitulat “De la silex la siliciu”, Giovanni Giovannini, presedintele Federatiei
Italiene a Editorilor de Ziare (FIEG) considera ca: “Dupa era agricola si cea industriala intram de
acum în era informationala. Întelegerea a ceea ce se întâmpla în prezent este îngreunata de o prima
caracteristica si anume cresterea complexitatii în toate domeniile: social, politic, cultural, industrial,
stiintific. Avem impresia ca organismul “societatea umana” genereaza un organism cu totul nou. Si
aceasta are loc concomitent cu o crestere a bunurilor materiale necesare noii constructii, dar, mai
ales, cu o crestere fantastica a fluxurilor informative, menite sa configureze o noua structura mai
bogata si puternica.”6
Preview document
Conținut arhivă zip
- Relatii Publice in Administratie
- 1.pdf
- 2.pdf
- 3.pdf
- 4.pdf
- 5.pdf
- 6.pdf
- 7.pdf
- 8.pdf