Relații publice în administrație

1.1 Introducere

În natura si societate comunicarea exista atât la nivelul sistemelor, cât si la nivelul subsistemelor

care le compun. Nu exista element al universului care sa nu intre în interactiune cu altele.

Omul, ca fiinta suprema a universului nostru, are un avantaj suplimentar fata de toate celelalte

fiinte: capacitatea de a comunica prin limbaj articulat. Aceasta caracteristica a devenit esenta

civilizatiei care, alaturi de munca, constituie elementul definitoriu al existentei umane.

Comunicarea reprezinta elementul indispensabil pentru functionarea în bune conditii a oricarei

colectivitati umane, indiferent de natura si marimea ei. Schimbul continuu de mesaje genereaza

unitatea de vederi si, implicit, de actiune prin armonizarea cunostintelor privind scopurile, caile si

mijloacele de a le atinge, prin promovarea deprinderilor necesare, prin omogenitatea relativa a

grupurilor sub aspect afectiv (emotional, sentimental) si motivational (opinii, interese, convingeri,

atitudini).

Se poate spune, deci, ca a comunica este sinonim cu a spune, a explica, a convinge sau a

actiona. Specialistii care au abordat subiectul desprind câteva axiome ale procesului:

• Cât traim este imposibil sa nu comunicam cu cei din jur;

• Comunicarea se bazeaza pe mijloace verbale si neverbale (uneori gesturile contrazic mesajul

verbal);

• Comunicarea este un fenomen bilateral continuu (oarecum cu aspect de cerc vicios);

• Între persoanele care comunica exista diferente de pozitie ierarhica sau statut social, pozitie

economica, vârsta, prestigiu, înclinatii, asteptari, traditii etc.

Omul a înteles tot timpul importanta comunicarii în ansamblul vietii sociale. Se poate spune ca

nu exista viata sociala fara comunicare.

Capacitatea de a genera gânduri complexe si apoi de a le comunica într-un mod clar joaca un rol

central si în viata economica. Comunicarea este o activitate complexa care implica stapânirea “artei

conversatiei”, capacitatea de a negocia si de a convinge, de a-i învata pe altii etc. pentru a obtine

rezultate bune în oricare din aceste activitati. Este esential sa întelegi ce înseamna comunicarea

pentru a-ti dezvolta acele calitati absolut necesare unei bune si eficiente comunicari.

De multe ori se dovedeste mai important modul CUM comunici decât CE comunici, fie ca îti

exprimi dorinta de a mânca niste capsuni, fie ca îti manifesti dezaprobarea fata de ceva anume.

Pentru a comunica efecient trebuie ca mesajul tau sa fie interpretat corect de catre persoana careia îi

este destinat.

Comunicarea face lucrurile sa mearga. Activitatile economice implica în mod obisnuit fie

solicitarea sau furnizarea de informatii, fie influentarea lor conform cerintelor managerilor din

organizatii.

1 FUNDAMENTE TEORETICE ALE COMUNICARII

RELATII PUBLICE

1.2 Informatie si comunicare

Sfârsitul secolului al XX-lea a însemnat (în ciuda profetiilor) si sfârsitul razboiului rece. Stiintele

au ajuns la limita de la care acestea nu mai pot progresa fara a se ajunge la cercetarea interdisciplinara.

S-a înregistrat o proliferare fara precedent a mass-mediei, ceea ce a condus (si conduce)

tot mai mult la institutionalizarea viziunii de tipul “satului global” a lui Marshall McKuhan1.

Perceperea corecta a impactului deosebit al informatiei asupra diferitelor segmente ale

populatiei, a rolului imens al comunicarii si imaginii devine un deziderat al analistilor politici,

economici sau financiari. Ei sunt constienti ca informatia înseamna putere. În acest sens, James R.

Sohteisinger, într-un articol adaptat dupa “America si lumea”, 1992-1993, scria: “parafrazându-l pe

John F. Kennedy, putem spune ca «o singura imagine TV are un impact mai mare decât 10.000 de

cuvinte».” Într-adevar reactia maselor fata de foametea din Somalia, reprimarile din Piata Tien An-

Men, razboiul din Iugoslavia a crescut considerabil dupa ce totul a fost televizat… În aceasta epoca

imaginea înseamna, practic, televiziune2. Si politica externa este un subiect care apare tot mai des la

stirile de seara.

Astazi guvernele sunt tot mai sensibile la imaginile care apar pe posturile TV. Interesul public sa

îndreptat spre Somalia, China sau Iugoslavia pentru ca aparatele de filmat s-au aflat acolo.

Greseala capitala pe care a comis-o politia politica a lui Ceausescu nu a fost, poate, înabusirea

demonstratiilor din Piata Universitatii, ci faptul ca presa occidentala a înregistrat momentul. În

general, opinia publica este nestatornica. Ea poate trece cu rapiditate de la entuziasm la critica în

timp ce costurile unei misiuni diplomatice sau militare sunt enorme3.

Fostul sef al serviciului de contraspionaj al armatei, general maior Decebal Ilina, afirma într-un

interviu acordat revistei “Armata României”4: “Astazi, mai mult ca oricând, cunoasterea înseamna

putere, iar vremea noastra este dominata categoric de cautarea puterii… Asistam la razboaie

electronice, razboaie psihologice sau în planul dezinformarii. Uneori, sau de cele mai multe ori, pe

frontul muncii de informare se pot câstiga batalii pierdute pe câmpul de lupta.”

În legatura cu rolul informatiei în cadrul revolutiei post-industriale, Peter F. Drucker scria: “În

organizatia traditionala, cei mai multi din cei numiti manageri nu conduc de fapt nimic; ei transmit

ordinele în jos si informatiile în sus. Când informatia devine disponibila, ei devin inutili.5”

Într-un studiu intitulat “De la silex la siliciu”, Giovanni Giovannini, presedintele Federatiei

Italiene a Editorilor de Ziare (FIEG) considera ca: “Dupa era agricola si cea industriala intram de

acum în era informationala. Întelegerea a ceea ce se întâmpla în prezent este îngreunata de o prima

caracteristica si anume cresterea complexitatii în toate domeniile: social, politic, cultural, industrial,

stiintific. Avem impresia ca organismul “societatea umana” genereaza un organism cu totul nou. Si

aceasta are loc concomitent cu o crestere a bunurilor materiale necesare noii constructii, dar, mai

ales, cu o crestere fantastica a fluxurilor informative, menite sa configureze o noua structura mai

bogata si puternica.”6