Sănătate Publică

Obiective pedagogice:

- sa defineasca evenimentele demografice: nascutul viu, nascutul mort

- sa diferentieze tipurile de indicatori utilizati în masurarea fenomenelor demografice (rata de

raport, indicator intensiv de indicator de structura)

- sa precizeze datele necesare masurarii natalitatii, fertilitatii, fecunditatii

- sa prezinte avantajele si limetele acestor indicatori pentru aprecierea starii de sanatate a

populatiei

Demografia este stiinta care are ca obiect de studiu populatiile umane sub aspectul numarului, repartitiei

geografice si structurii dupa diferite caracteristici demografice si socio-economice, analiza evolutiei lor si

evidentierea legilor de dezvoltare a populatiei.

Evenimentul demografic este unitatea statistica de observare în demografie si se refera la cazul individual

statistic (ex.: nastere, deces, casatorie, divort, etc.).

Fenomenul demografic reprezinta intensitatea aparitiei evenimentelor demografice într-o populatie si întro

perioada de timp si se masoara cu ajutorul ratelor (ex.: natalitate, mortalitate, nuptialitate, divortialitate,

etc.).

Ratele cu care opereaza demografia pot fi calsificate în trei grupe:

1. Rate brute (crude)

Avantaje:

- sunt usor de calculat

- au larga utilizare pe plan international

- se gasesc în toate anuarele OMS si breviarele statistice

Dezavantaje:

- nivelul fenomenelor pe care le masoara nu tine cont de diferentele structurale ale populatiei

respective

- nu pot fi interpretate direct

- nu pot fi comparate direct între ele

nr. evenimente

Rata = --------------------- x 1000

nr. populatie

21

2. Rate specifice

Avantaje:

- au aplicabilitate pe subgrupe de populatie omogena

- sunt utilizate în studiile epidemiologice

- permit compararea subgrupelor din acelasi tip

Dezavantaje:

- la calcularea ratelor specifice se pierde din vedere întregul, totalitatea populatiei.

nr. evenimente în populatia U

Rata specifica = --------------------------------------- x 1000

pe medii (U/R) populatia urbana

3. Rate standardizate (ajustate)

Avantaje:

- permit înlaturarea aportului unei anumite caracteristici a populatiei (sex, grupa de vârsta, etc.)

asupra nivelului indicatorului (înlatura influenta diferentelor structurale)

- asigura calcularea celor mai corecte comparatii între populatii diferite

Dezavantaje:

- sunt indicatori calculati, artificiali, fictivi.

Fenomenele demografice pot fi studiate sub raportul staticii si al dinamicii.

Statica populatiei studiaza numarul, distributia geografica si structrura populatiei

1. Numarul populatiei poate fi cunoscut prin:

- recensamântul populatiei – înregistrarea globala transversala a întregii populatii la un moment

dat

- actualizarea recensamântului prin date înregistrate la oficiile de stare civila

- biroul de evidenta populatiei

- anchete demografice care aprofundeaza elemente de structura si dinamica a populatiei

- estimarea numarului populatiei prin interpretarea rezultatelor între doua recensaminte.

2. Densitatea populatiei masoara gradul de împrastiere a populatiei în colectivitati constituite (orase, sate)

si se calculeaza raportând numarul de locuitori pe km2.

3. Structura populatiei depinde de:

- dezvoltarea economica si de politicile de dezvoltare

- mediul de viata care îsi pune amprenta asupra modelului de morbiditate si mortalitate precum si

asupra structurii serviciilor de sanatate.

22

Structura populatiei în functie de sex (masculin/feminin) evidentiaza în primul an de nastere

supramortalitate masculina, egalizarea proportiilor între sexe în jurul vârstei de 40 de ani, iar la grupa iii-a

de vârsta se constata din nou o supramortalitate masculina cu supramorbiditate feminina.

Studiul structurii populatiei în functie de sexe are importanta pentru cunoasterea riscurilor si a frecventei

bolilor la populatia masculina fata de cea feminina. Structura populatiei în functie de grupele de vârsta este

utila în descrierea tabloului morbiditatii si mortalitatii care difera de la o grupa de vârsta la alta.

Reprezentarea grafica tipica a structurii populatiei în functie de vârsta si sex poarta numele de piramida

vârstelor, care are aspecte diferite datorita variatiilor raportului natalitate/mortalitate.

Principalele modele de piramida a vârstelor descrise în literatura de specialitate sunt:

- Piramida cu baza larga – caracterizeaza populatiile tinere cu natalitate mare, cu indice de

reproducere supraunitar (caracteristica tarilor în curs de dezvoltare).

- Piramida sub forma de clopot, cu baza relativ larga, deci natalitate crescuta. Ca urmare a

îmbunatatirii nivelului de trai creste si durata medie a vietii ducând la cresterea ponderii

vârstnicilor în populatie. Este un model de piramida „de tranzitie”, si se înregistreaza în special

în tarile rapid industrializate.

- Piramida sub forma de urna este caracteristica tarilor dezvoltate cu natalitate scazuta si

longevitate ridicata, cu proportie mare a vârstnicilor în rândul populatiei. Se întâlneste în

special în tarile dezvoltate.

- Piramida vârstelor sub forma de trefla (cu baza mai larga) se întâlneste în unele tari dezvoltate,

care în urma aplicarii intense a politicilor pronataliste înregistreaza indicatori mai crescuti ai

natalitatii.