Materiale și produse din piatră naturală

Materialele din piatră naturală se numesc materiale de construcție și produse obținute din roci prin metode de prelucrare (zdrobire, despicare, tăiere). Ca urmare a unei astfel de prelucrări, materialele din piatră naturală păstrează aproape în totalitate proprietățile fizico-mecanice ale rocii din care au fost obținute.

Rocile - o acumulare de minerale cu o compoziție și proprietăți mai mult sau mai puțin constante. Rocile pot consta dintr-unul sau mai multe minerale.

Mineralul este un compus chimic natural, omogen în compoziție, structură și proprietăți fizice, format ca urmare a diferitelor procese fizico-chimice care au loc în scoarța terestră.

După origine, se disting roci igrene (ignee), sedimentare și metamorfice (modificate).

Rozele Ignee s-au format ca urmare a răcirii și cristalizării magmei - o masă topită de compoziție în principal silicat formată în adâncurile scoarței terestre. În funcție de condițiile de răcire ale magmei, rocile igrene sunt împărțite în profunzime - intruzive (granit, diorit, gabbro, labradorit) și erupte - efuzive (porfirie, diabază, bazalt).

Rocile sedimentare s-au format ca urmare a distrugerii (intemperiilor) rocilor sub influența condițiilor externe sau ca urmare a sedimentării substanțelor din orice mediu. După natura formării și compoziției, rocile sedimentare sunt împărțite în clastic - depozite mecanice (nisip, pietriș, gresie), argilă, chimio și organogen (dolomit, gips, magnezit, calcar, cretă, diatomit, tripoli).

Rocile metamorfice (gneis, marmură, cuarțit, șist) s-au format în scoarța terestră ca urmare a modificării rocilor sedimentare sau igiene sub influența temperaturilor, presiunii etc.

Complexitatea prelucrării pietrei naturale și calitatea produselor obținute din aceasta depind de compoziția mineralogică, structura (structura, textura, porozitatea, fractura, prelucrabilitatea, abrazivitatea, anisotropia) și proprietățile fizice și mecanice ale rocii.

Structura rocilor se caracterizează prin caracteristici structurale, datorită mărimii, formei și raportului mineralelor care o formează. Structurile sunt pline cristaline, semicristaline, semicristaline și sticloase. Structura determină în mare măsură calitățile decorative ale rocii.

Textura rocii este locația și distribuția relativă a mineralelor care formează roca în yen. Texturile sunt masive, liniar paralele, în bandă, stratificate, poroase.

Porozitatea rocii este determinată de raportul dintre volumul golurilor și volumul masei rocii. Rocile igiene au cea mai mică porozitate. Deci, porozitatea granitelor este de 1,2%, diabaze și gabbros - 1%, cuarțite - 0,8%. Porozitatea rocilor sedimentare ajunge la 20-25%.

Rocile sunt împărțite în trei grupe principale: primară, secundară și metamorfică.

Rocile primare (igiene) s-au format prin răcirea magmei topite. Acestea includ granitul, syenitul, diorita, labradoritul, gabbro, bazaltul, diabazul. Aceste materiale au o structură densă, greutate mare, rezistență mecanică ridicată și conductivitate termică. Varietatea poroasă de roci igrene - tuf vulcanic - la o densitate mică (1000-1500 kg / m3) are o rezistență mecanică semnificativă și proprietăți bune de izolare termică. Materialele din piatră enumerate sunt utilizate pentru pregătirea pietrei zdrobite, așezarea fundațiilor clădirilor, placarea pereților și a pardoselilor și fabricarea treptelor scărilor.

Rocile secundare s-au format din expunerea la roci primare de apă, gheață, temperatură variabilă, gaze (roci clastice și libere), precum și din depunerea de scoici și scoici de organisme simple (roci sedimentare) în partea de jos a rezervoarelor.

Când rocile primare sunt distruse, se formează pietriș și nisip, care servesc ca materii prime pentru fabricarea betonului și a mortarelor. Rocile sedimentare includ gips, dolomit, tufe calcaroase.

Calcarele sunt utilizate ca materii prime pentru fabricarea de lianți, precum și ca material de perete și de fațadă.

Rozele metamorfice - marmură, gneis, cuarțit - au fost obținute ca urmare a expunerii la diverși factori externi. De exemplu, marmura este calcar, care, datorită presiunii și temperaturii ridicate, a primit o structură densă cristalină. Rocile metamorfice sunt utilizate pentru placarea pereților, pardoselile în podelele comerciale ale marilor întreprinderi comerciale.

Piatra naturală este extrasă în depozite primare (de exemplu, granite, pietre de nisip, calcare etc.) sau în depozite libere (pietriș, nisip, lut) numite cariere. În funcție de condițiile de apariție, calitatea și rezervele rocilor, locația geografică, ele disting: cariere industriale cu rezerve mari de materii prime naturale de înaltă calitate, cu o perioadă de valabilitate mai mare de 10 ani. Nu sunt asociate cu șantierele, sunt bine echipate cu echipamente și drumuri de acces; drumuri locale de carieră situate în zona de construcție a instalațiilor cu o perioadă de valabilitate mai mică de 10 ani și un cost de producție mai mare comparativ cu cele industriale.

În funcție de condițiile de apariție, dezvoltarea rocilor se poate desfășura într-un mod deschis, în cariere, mai rar subteran (de exemplu, dezvoltarea de calcare organogene în adituri) sau sub apă, cu apariția superficială a rocilor de la suprafața apei din râu sau lac. Pentru mineritele cu turnuri deschise, cele mai potrivite paturi orizontale sau goale din piatră naturală, care pot fi deasupra sau sub suprafața sau pot fi la același nivel cu ea. Cea mai „economică” este dezvoltarea afecțiunilor de rocă (expuneri) pe pârtii cu o cantitate mică de mișcare supraîncărcată, relativ ușoară a rocii minate în josul pantei și absența necesității de a devia apele atmosferice și subterane de pe frontul de dezvoltare. care determină metoda de separare a rocii de masiv.